de Anda Postolache
Prima icoană a Maicii Domnului cu Pruncul a fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca, apostolul care a cunoscut-o pe viu, care s-a întâlnit vreme de câţiva ani, poate, în fiecare zi, cu Ea şi care a redat chipul Fecioarei cât mai aproape de realitate. În timp, popoare de altă rasă, convertite la creştinism, au scos la iveală şi icoane în care Maica Sfântă şi Pruncul Iisus au fost redaţi ca fiind de alt neam decât evreu: negri sau asiatici.
Clerul bisericesc nu a protestat
Deşi pentru noi aceste icoane par şocante, popoarele respective au simţit nevoia ca Persoanele Sfinte să fie de acelaşi neam cu ele, deoarece aşa s-au simţit mai aproape sufleteşte de credinţa nou-îmbrăţişată. Clerul bisericesc nu a protestat, nu a găsit în acest fel de a picta vreo necuviinţă, ci a luat lucrurile ca pe o mare evlavie din partea negrilor, a chinezilor şi a japonezilor.
Fecioara Neagră de la Czestochowa
Multe dintre reprezentările de acest gen au pătruns şi în Biserica Romano-Catolică în Evul Mediu, teoreticieni ai iconografiei argumentând că în Cântarea Cântărilor din Biblie există acest verset: „Neagră sunt, dar frumoasă...”. Prin transfigurare, ar putea fi vorba despre Maica Domnului. Se ştie însă că nu era neagră la piele, ci albă şi „plină de daruri”, adică şi frumoasă.
Însă, s-a păstrat o evlavie pentru acest fel de icoane diferite, aduse din Asia Mică şi Africa în Occident, aşa cum s-a întâmplat cu icoana numită Maica Domnului Neagră (de la Mănăstirea Jasna Gora) din oraşul polonez Czestochowa. Este o icoană iubită de popor, ce a produs în timp multe minuni. Se crede că a salvat mănăstirea în care se păstrează această icoană în vremea invaziilor suedezilor din secolul al XVII-lea. Regele Ioan al II-lea Casimir Vasa a ajuns chiar să „o încoroneze” pe Maica Domnului ca „Doamna de Czestochowa” şi „Regină şi Protectoare a Poloniei”, în Catedrala din Lwow, la 1 aprilie 1656. Icoana are două cicatrice pe obrazul Maicii Domnului, ce atestă purtarea necuviincioasă a necredincioşilor faţă de ea. Husiţii au vrut s-o fure în secolul al XV-lea, dar nu au reuşit, însă au lovit-o şi au lăsat acele semne.
Pelerinajele s-au înmulţit la Capela din Elveţia
O ciudăţenie în lumea creştină este şi statuia reprezentându-i pe Maica Domnului şi pe Pruncul Iisus negri, cu aspect de africani, din Capela Madonei din oraşul Einsiedeln, Elveţia. Legenda spune că prin secolul al IX-lea, aici a fost fondată o mănăstire de un călugăr benedictin, pe nume Meinrad - declarat ulterior sfânt - care a adus această statuie nu se ştie de unde.
În timp, pelerinajele la această mănăstire au crescut uimitor. Unii susţin că statuia s-a înnegrit de la fumul lumânărilor, însă numele de Madonna Neagră i-a adus un renume peste măsura aşteptărilor, indiferent dacă a fost neagră de la început sau dacă doar timpul făcând-o astfel.
Statuia de la Montserrat
O celebră statuie a Fecioarei Maria reprezentată neagră se află şi la mănăstirea spaniolă Montserrat (Muntele Sfânt), la aproximativ 50 de kilometri de Barcelona, Spania. Lemnul negru, din care este sculptată statuia, face ca feţele Fecioarei şi Pruncului să fie negre, creând o impresie stranie, dar captivantă.
Nu se cunoaşte când anume a fost aşezată în basilica mănăstirii, dar e clar că niciodată nu s-a distrus în incendiile şi în războaiele ce au devastat din când în când mănăstirea situată într-un loc superb de pelerinaj al catolicilor de pretutindeni.
Varianta japoneză
Şi japonezii au avut un fel aparte de a picta chipul Preasfintei Fecioare Maria cu Pruncul Iisus, realizând superbe stampe în care Persoanele Sfinte sunt de rasă asiatică: cu ochi alungiţi, pielea galbenă, părul negru şi drept, iar îmbrăcămintea tipic japoneză - chimono. De asemenea, Maica Domnului apare ca o doamnă de rang înalt într-o statură nobilă, aplecată uşor peste Pruncul care îi stă cuminte în poală. O ramură înflorită apare în fundal, ca în vechile stampe.
Japonezii au fost creştinaţi în secolul al XVI-lea de misionarii catolici, iar ortodoxia a fost adusă pe pământ nipon de Sfântul Nicolae al Japoniei, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Creştinismul a fost tolerat fără probleme până la începutul secolului al XVII-lea, dar şogunatul Tokugawa l-a interzis şi i-a persecutat pe creştini. Astăzi, creştinii reprezintă acolo 1% din populaţie.
Reprezentări ale copţilor şi etiopienilor
Arta vechilor copţi, adică descendenţii egiptenilor, care au acceptat religia creştină în primele secole, din pământul cărora au ieşit mulţi sfinţi, mai ales în primele veacuri, scoate la iveală chipurile Persoanelor Sfinte cu oarecare influenţe locale. De pildă, cel mai pregnant se observă la nivelul ochilor, mari, alungiţi, asemenea celor care populează acele meleaguri.
Apreciate în toate muzeele lumii, acest fel de icoane sunt destul de rare, dar contemporanii copţi încearcă să reînvie tradiţia iconografică. Şi felul de a picta icoane al etiopienilor este influenţat de felul în care arată ei înşişi.
Buna Vestire (în popor, Blagovestenia) este una dintre marile sărbători prin care o cinstim pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Fecioara Maria avea 15 ani şi era crescută în Templu, căci părinţii săi muriseră când a fost aleasă de Dumnezeu să primească vestea cea bună a întrupării Fiului lui Dumnezeu de la Duhul Sfânt în pântecele său, prin care i-a zis: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei... Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu, şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema...” (Luca 1, 28-32). Fecioara, cutremurându-se, s-a smerit voii lui Dumnezeu şi a zis: „Iată roaba Domnului! Fie mie după cuvântul tău!”.