de Nicoleta Ghighilicea
- Martirii care nu s-au lepădat de Hristos
Peste 200 de mucenici chinezi au fost canonizaţi în anul 2000 de Patriarhia din Moscova, pentru curajul lor de a-l mărturisi pe Iisus Hristos atunci când au fost prigoniţi. Ei au preferat să sufere chinuri cumplite şi să moară, decât să renunţe la credinţă şi să se închine lui Buddha. Au primit învăţătura ortodoxă de la ruşii creştini din Siberia, care s-au stabilit aici în secolul al XVII-lea.
Boierul Nicolae Milescu Spătarul a introdus creştinismul
Creştinismul a fost introdus pentru prima dată în China prin intermediul Bisericii Asiriene a Răsăritului, în anul 635, dar prima misiune ortodoxă a fost organizată după mai bine de 1.000 de ani, de boierul Nicolae Milescu Spătarul. Marele cărturar şi diplomat român a studiat în mai multe limbi teologia, filozofia şi literatura. Era o persoană influentă în secolul al XVII-lea şi avea rangul de spătar. Pentru că a luat parte la un complot eşuat împotriva domnitorului, a fost mutilat prin tăierea nasului şi a fost nevoit să plece în exil. A ajuns la Curtea imperială de la Moscova, unde a fost traducător, iar apoi a fost numit în fruntea misiunii diplomatice din China, unde a rămas până la sfârşitul vieţii. A avut un rol foarte important în apropierea dintre cele două ţări şi a pus bazele Bisericii Ortodoxe din China, care există şi astăzi.
Biserică în templu budist
Primii ortodocşi care au ajuns în China şi au răspândit învăţătura lor au fost ruşii din Siberia, în 1685. Erau în număr de 45 şi s-au stabilit la Beijing, unde s-au bucurat de protecţia împăratului. Acesta le-a oferit un templu budist ca să improvizeze o biserică, iar noul lăcaş de cult l-a avut ca ocrotitor pe Sfântul Nicolae. După zece ani, mitropolitul rus Ignatie din Tobolsk a trimis comunităţii creştine din Beijing o epistolă de recunoaştere canonică, dar şi obiecte de cult necesare pentru slujbe: antimis, vase sfinte, mir etc. Tot atunci, biserica a fost sfinţită şi a primit şi ocrotirea Sfintei Sofia.Totuşi, în primii 100 de ani nu au fost atraşi prea mulţi credincioşi, majoritatea fiind urmaşii ruşilor care se stabiliseră aici. Cu timpul, numărul lor a început să crească prin căsătoriile cu chinezii care erau botezaţi.
Împăratul s-a opus
La mijlocul secolului al XVII-lea, China era una dintre cele mai puternice şi bogate ţări din lume. Mai târziu au ajuns aici şi europenii, care, sub pretextul creştinării, s-au amestecat în viaţa politică a imperiului. Aşa încât împăratul a interzis romano-catolicismul în 1724, iar peste un timp l-a suspectat şi pe ţarul rus că are aceleaşi scopuri. Astfel, Misiunea ortodoxă a fost oprită în următorii 130 de ani. Cu toate acestea, la Beijing s-a construit o nouă biserică, închinată Maicii Domnului, şi au fost traduse în limba chineză Sfânta Scriptură şi unele cărţi bisericeşti.
Primul preot, Tsi-Chung Chang, a devenit Mitrofan
Peste 600 de ortodocşi se aflau în China în secolul al XIX-lea, iar slujbele se ţineau deja în limba maternă. Tot atunci a fost hirotonit şi primul preot chinez, Tsi-Chung Chang, cu numele Mitrofan, care avea 25 de ani. Totuşi, din cauza problemelor cu care se confrunta, populaţia îi privea cu neîncredere pe toţi creştinii.
Mutilaţi de „boxeri”
Mărfurile occidentale ce au pătruns pe piaţa chineză au dus la ruinarea economiei ţării şi la tensiuni sociale. Aşa a apărut organizaţia populară „Boxerii”, ai cărei membri practicau artele marţiale. Revolta lor era îndreptată împotriva tuturor străinilor, dar mai ales a creştinilor. Pentru a-i convinge să renunţe la religia lor şi să-i slujească lui Buddha, „boxerii” îi prindeau şi îi maltratau pe credincioşi, iar pe cei care nu cedau îi decapitau, îi ardeau de vii sau îi tăiau cu sabia. Tot ei au incendiat locuinţele creştinilor, dar şi biserica misionară, care a fost distrusă complet. Primii martiri din această ţară au fost cei 222 de chinezi care au fost ucişi într-o singură zi pentru că nu au vrut să renunţe la credinţa ortodoxă. Mulţi dintre creştini s-au îngrozit însă de chinurile prin care au trecut şi s-au lepădat de Hristos.
• Întâia misiune ortodoxă în China a fost înfiinţată de un boier român.
În ciuda revoltei „boxerilor”, în China au rezistat 32 de biserici ortodoxe la care veneau să se închine aproape 6.000 de credincioşi. În locul unde se afla Misiunea Ortodoxă din Beijing a fost construită Biserica Tuturor Sfinţilor Mucenici, unde au fost aduse moaştele martirilor ortodocşi chinezi. După ce comuniştii au venit la putere, în 1921, lăcaşul de cult a fost dărâmat, iar acolo a fost zidită ambasada rusă. În 1949, 106 biserici ortodoxe erau încă deschise în China. În general, enoriaşii erau ruşi refugiaţi, iar chinezii erau în jur de 20.000. Tânăra Biserică Ortodoxă a primit însă o nouă lovitură în timpul Revoluţiei Culturale declanşată de Mao Zedong, când a fost distrusă aproape complet. A fost readusă din nou la viaţă în anii ’80, când la conducerea ţării a venit reformatorul Deng Xiaoping.
• Sfântul Mucenic Ia Wen a fost torturat de mai multe ori şi apoi tăiat în bucăţi, deoarece nu a vrut să se lepede de Hristos.