de Anda Postolache

Pelerini putem fi nu doar mergând în excursii programate cu grupul sau familia la marile mănăstiri ale României şi ale lumii, ci şi într-un mare oraş cum este Bucureştiul. Biserici cu moaşte şi icoane făcătoare de minuni sunt multe în Capitală, tocmai de aceea un pelerinaj care le cuprinde pe acestea este cât se poate de realizabil. Persoanelor din alte zone ale ţării, şi nu numai, le recomandăm un mic traseu spre cele mai importante locuri sfinte din Bucureşti.

Porniţi de la Cuviosul Dimitrie, din Dealul Patriarhiei
Pelerinajul prin Bucureşti ar trebui să înceapă din cel mai vestit şi plin de semnificaţie loc al oraşului: Catedrala Patriarhală. Aici, într-o raclă frumos lucrată în metal aurit, se află moaştele întregi ale Cuviosului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Capitalei. Sfintele sale moaşte au fost aduse la noi în vremea războiului ruso-turc din anii 1768-1774, când autorităţile bisericeşti din Bulgaria s-au gândit să le ţină departe de o posibilă profanare ce ar fi putut veni din partea turcilor. Negustorul bucureştean Hagi Dimitrie a trimis o cerere către bulgari împreună cu suma de bani cerută, iar moaştele au fost aduse la Bucureşti. De atunci, Cuviosul din Basarabi este prietenul românilor şi ocrotitorul tuturor celor care îl cinstesc cu vrednicie.

Popas la Sfântul Nectarie Vindecătorul
După rugăciunile spuse la racla Sfântului Dimitrie, următorul drum ar trebui să fie la icoana şi racla Sfântului Nectarie Taumaturgul (Vindecătorul), ce se păstrează în biserica Mănăstirii „Radu Vodă”. Nu departe de Dealul Patriarhiei, pe cheiul Dâmboviţei, pe partea dreaptă, la nici zece minute de mers pe jos, credinciosul află binecuvântarea Sfântului Nectarie din Eghina, care are aici o parte din sfintele sale oseminte. Spre bucuria celor bolnavi, care sunt alinaţi şi vindecaţi de acest sfânt grec care a trăit în secolul al XX-lea, lângă racla de la Mănăstirea „Radu Vodă” este mereu un călugăr care oferă la cerere puţin ulei vindecător din candela de acolo. Sfântul Ierarh Nectarie este considerat pe drept cuvânt vindecătorul bolilor incurabile. Mănăstirea „Radu Vodă” este ctitorită de voievodul Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577).

Racla de la Mănăstirea Antim
Tot în zona centrală a Capitalei poate fi vizitată şi Mănăstirea Antim, cu hramul Tuturor Sfinţilor, ctitorită de Sfântul Antim Ivireanul între anii 1713 şi 1715. Aici se află o raclă ce adăposteşte fragmente din moaştele mai multor sfinţi: Muceniţa Anastasia Romana, Cuviosul Gheorghe Hozevitul, Mucenicul Elefterie, Muceniţa Marina, Mucenicii Serghie şi Vah, cei 40 de Mucenici din Sevasta Armeniei, Mucenicul Trifon şi Mucenicul Artemie.

Moaştele unui sfânt capadocian în Biserica „Domniţa Bălaşa”
De la Mănăstirea Antim nu este mult de mers până la Biserica „Domniţa Bălaşa”, aflată în vecinătatea Tribunalului, pe cheiul Dâmboviţei. Se numeşte astfel după numele ctitoriţei, Domniţa Bălaşa, fiică a lui Constantin Brâncoveanu. Prima biserică se înălţa aici la 1745, iar a doua, ca paraclis al unui azil de bătrâni, aproape de prima, în anul 1750. Ambele au avut de suferit de pe urma inundaţiilor şi cutremurelor, iar în timp a rămas o singură biserică aici. Actuala datează din 1885. Din vechile lăcaşuri s-au păstrat până azi obiecte preţioase şi icoane, aici avându-şi mormântul şi Domniţa Bălaşa. Cel mai de preţ lucru este însă capul Sfântului Grigore de Nyssa (fratele Sfântului Vasile cel Mare). Moaştele sale au fost aduse în această biserică în urmă cu 40 de ani, din Grecia.

Binecuvântarea unui mare sfânt, Spiridon, prin bisericuţa sa umilă
De la „Domniţa Bălaşa” mergeţi foarte puţin pentru a ajunge în Piaţa Naţiunilor Unite, unde veţi descoperi o bisericuţă umilă, dar cochetă, numită „Sfântul Spiridon Vechi”. Ctitorit în secolul al XVII-lea, lăcaşul iniţial a fost demolat de comunişti în 1987, dar, din fericire, în 1992, s-a reconstruit biserica absolut la fel cum era înainte. Înăuntru se păstrează un papucel care a stat pe moaştele Sfântului Ierarh Spiridon din Insula Corfu. Binecuvântarea acestui mare sfânt nu întârzie niciodată spre cei care îl roagă cu multă credinţă.

Icoana făcătoare de minuni de la „Mihai Vodă”
Cu forţe proaspete primite de la Sfântul Spiridon, recunoscut pentru călătoriile prin lume spre a împlini dorinţele rugătorilor, îndreptaţi-vă spre faimoasa Biserică „Mihai Vodă”. Mănăstirea ctitorită aici de domnitorul Mihai Viteazul s-a transformat cu timpul în biserică de mir, iar în anii ’80 a fost nevoie să fie translată împreună cu clopotniţa şi clădirea din incintă în care se ţineau arhivele statului. În sfântul lăcaş se află o icoană făcătoare de minuni a Sfântului Nicolae, despre care se spune că este chiar icoana la care s-a rugat Mihai Viteazul şi care l-a scăpat de la moarte. Se găseşte aici şi o raclă cu părticele din moaştele mai multor sfinţi.

Întâlnire cu Sfântul Ioan Gură de Aur
La bisericuţa de lângă şantierul Catedralei Mântuirii Neamului, unde se află racla cu moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur (un fragment), se ajunge astfel: de la Biserica „Mihai Vodă” mergeţi spre staţia de la Eroilor, iar de aici luaţi autobuzul 385 şi coborâţi la staţia Dealul Arsenalului. Aici poate fi găsit părintele Ciprian de la Mănăstirea Sihăstria.

Sfântul Antonie face minuni la Curtea Veche
Pentru a continua apoi periplul duhovnicesc vă întoarceţi în Piaţa Unirii şi vă îndreptaţi spre Centrul Vechi, pentru a ajunge la Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” - Curtea Veche. Aici veţi găsi icoana făcătoare de minuni a Cuviosului Antonie cel Mare, la care sute de oameni se roagă săptămânal şi primesc ajutor - mai ales persoanele care vor să se căsătorească. Biserica este ridicată pe locul unei ctitorii domneşti care a ars în incendiul din 1847, iar icoana Sfântului Antonie a scăpat miraculos din flăcările de atunci, devenind făcătoare de minuni.

Bijuteria în piatră de la Stavropoleos
O frumoasă privelişte îi este oferită călătorului prin Bucureşti de clădirea cochetă a Bisericuţei Stavropoleos, situată în spatele Muzelui Naţional de Istorie a României. Transformată în 2008 în mănăstire de maici, Stavropoleos este cu adevărat o oază liniştită în larma oraşului, clădirea fiind un monument istoric de o valoare inestimabilă prin coloanele, dantelăria în piatră şi frescele sale interioare. Comoara cea mai de preţ de aici este însă părticica din moaştele Sfântului Iustin Martirul şi Filosoful, aduse aici în urmă cu patru ani. Puteţi vizita şi valoroasa colecţie de carte rară şi icoane vechi ce se află în incintă.

Apărătorii de vrăji de la Biserica Zlătari
Aproape de Stavropoleos, chiar pe Calea Victoriei, se află un alt loc plin de sfinte odoare: Biserica Zlătari. Situată în vechime în curtea hanului cu acelaşi nume, ea datează din secolul al XVII-lea, având picturi de Gheorghe Tăttărescu şi bucurându-se de prezenţa moaştelor Sfântului Mucenic Ciprian (o mână). Pelerinii vin aici în număr mare să participe la slujbe şi să se roage atât Sfântului Ciprian, cât şi Sfintei Iustina, amândoi fiind ocrotitori împotriva vrăjilor şi ajutători ai celor care suferă de pe urma unor astfel de lucruri. La Zlătari există şi o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni. Veche din anul 1826, icoana a ajuns aici din patrimoniul Bisericii Bradului, care a fost demolată. Îmbrăcată în foiţă de argint, lucrată manual, icoana este renumită pentru ajutorul împotriva farmecelor.

Maica Domnului cernită, în Biserica Doamnei
De la Zlătari spre Bulevardul Regina Elisabeta, pe partea dreaptă, aproape ascunsă între clădiri, este frumoasa Biserică a Doamnei. Ctitorită de Doamna Maria, soţia domnitorului Şerban Cantacuzino, acest sfânt lăcaş a fost ridicat în semn de mulţumire pentru victoria obţinută de creştini împotriva turcilor în al doilea asediu al Vienei din 1683, la care a participat şi Şerban Cantacuzino. Aici se află o icoană deosebită, în care Maica Domnului este îmbrăcată în negru şi are un chip îndurerat. Mulţi credincioşi au povestit că şi-au găsit împlinirea rugăciunilor spuse în faţa acestei icoane, care este făcătoare de minuni.

Icoana Maicii Domnului de la Colţea
Nu puteţi părăsi zona centrală a Bucureştiului înainte de a vedea şi bijuteria arhitecturală a Colţei. Renovată anul trecut, Biserica Colţea este situată lângă spitalul cu acelaşi nume. Ctitorie a spătarului Mihai Cantacuzino, construită cu puţin înainte de anul 1700, vestita biserică a fost martoră a multor întâmplări dramatice, între care marele foc de la 1847, de care a scăpat nevătămată. Este una dintre cele mai reprezentative biserici în stil brâncovenesc, având o icoană a Sfinţilor Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, care este atribuită celebrului pictor Pârvu Mutu. Veţi fi bucuroşi să vă închinaţi aici la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, donată în anul 1786 de domnitorul Nicolae Mavrogheni.

Moaştele lui Brâncoveanu şi ale Sfântului Nicolae
De la Colţea, mergând spre Piaţa Unirii, pe partea stângă, pelerinul găseşte o altă biserică impresionantă, „Sfântul Gheorghe Nou”. Iubită de mulţi credincioşi, aceasta este preţuită de toţi cei care ştiu că acolo sunt sfinte odoare minunate. Biserica Sfântul Gheorghe Nou a fost ridicată de domnitorul martir Constantin Brâncoveanu, căruia îi este şi loc de odihnă, căci osemintele sale au fost aduse de soţia sa de la Istanbul - după ce el a fost decapitat de turci - şi aşezate aici într-o criptă. În afară de aceste relicve sfinte, credincioşii pot săruta şi mâna dreaptă a Sfântului Nicolae, ce se află într-o frumoasă raclă. Biserica aceasta mai păstrează şi o icoană făcătoare de minuni a Sfintei Parascheva, salvată din Biserica Sfânta Vineri, demolată de Ceauşescu în anii ’80.