de Adela Stăncescu

Bogată în sărbători creştin-ortodoxe, luna lui Brumar este pentru credincioşii români un prilej de mare bucurie, de rugăciune şi de venerare a sfintelor moaşte. În prima parte a lunii sunt cinstiţi unii dintre sfinţii grabnic ajutători, ca Marele Mucenic Mina şi Cuviosul Nectarie, dar şi Sfântul Ioan Gură de Aur şi Apostolul Filip, unul dintre cei 12 ucenici ai Mântuitorului. Primul mare praznic este dedicat Arhanghelilor, cei care poartă rugăciunile noastre la Dumnezeu.

Sărbătoarea îngerilor, la 8 noiembrie
Este ziua când Biserica serbează toată ceata îngerilor - slugile credincioase ale lui Dumnezeu şi ocrotitorii noştri. Sunt conduşi de şapte arhangheli, iar căpetenia este Mihail - cel care are rolul de a păzi legea lui Dumnezeu. El a însoţit poporul ales din Egipt în pământul făgăduinţei, l-a păzit pe Daniil în groapa cu lei şi a adus pedeapsa peste Sodoma şi Gomora. A fost şi primul arhanghel cinstit într-o biserică, în secolul al V-lea, iar cu timpul sărbătoarea a fost închinată tuturor îngerilor. Al doilea arhanghel este Gavriil, cel care a vestit naşterea lui Iisus şi a dat numele Sfântului Ioan Botezătorul. Rafail, cel de-al treilea, vindecă orice boală sufletească şi trupească, oricât ar fi de grea, ne învaţă cum să folosim ierburile şi mineralele tămăduitoare. Este arhanghelul care i-a călăuzit pe sfinţii doctori fără de arginţi, dar şi paznicul căsătoriei şi „dezlegătorul legăturilor necurate”. Următorii arhangheli sunt Uriil, luminător al celor întunecaţi, Salatiil, rugător fierbinte pentru neamul omenesc, Gudiil, întăritorul celor care se nevoiesc la fapte bune, şi Varahiil, aducător de binecuvântare dumnezeiască pe pământ.

Sfântul Nectarie, vindecătorul de boli
A doua zi, la 9 noiembrie, mii de oameni merg să se închine la moaştele Sfântului Nectarie, care se găsesc în 17 lăcaşuri de cult din toată ţara. Cei mai mulţi vin la Mănăstirea Radu Vodă, din Bucureşti, unde au fost săvârşite multe minuni. Sute de credincioşi, care erau grav bolnavi, spun că s-au însănătoşit după ce s-au rugat aici şi s-au uns cu ulei din candela care arde lângă raclă. Unii şi-au alinat suferinţele pe patul spitalului, iar alţii s-au vindecat înainte să înceapă un tratament. La moaştele sale s-au putut închina numeroşi credincioşi chiar înainte de praznicul Sfântului, acestea fiind aduse din Grecia la Patriarhia Română în perioada 24-30 octombrie. Născut în Silivria, din părinţi săraci, dar foarte credincioşi, Sfântul Nectarie a studiat Teologia şi a fost tuns în monahism la vârsta de 30 de ani. A fost hirotonit preot, a ajuns profesor şi mitropolit, fiind căutat de mulţi credincioşi, care veneau să-i ceară sfatul. Invidiat şi defăimat de ierarhii Bisericii din Grecia şi din Egipt, s-a retras la bătrâneţe la Mănăstirea Eghina, construită chiar de el.

Sfântul Mare Mucenic Mina - ocrotitorul păgubiţilor
După doar două zile, un alt praznic cheamă credincioşii la rugăciune. Este sărbătoarea închinată Sfântului Mare Mucenic Mina, grabnic ajutător celor care au fost păgubiţi. Prăznuit la 11 noiembrie, Sfântul Mina s-a născut în Egipt şi a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian şi Maximian. A rămas orfan de când era copil - când avea 11 ani i-a murit tatăl, iar după trei ani a pierdut-o şi pe mama sa. Apoi a ajuns în armata imperială, dar s-a retras în deşert după ce a început persecutarea creştinilor. A mărturisit fără ezitare credinţa în Iisus Hristos, şi din această cauză a trecut prin grele suferinţe şi a fost ucis prin decapitare. Credincioşii se pot închina la moaştele sale făcătoare de minuni, care se găsesc în Bucureşti, la Iaşi şi la Suceava. Sfântul Mina este „aflătorul lucrurilor pierdute” şi „aducătorul lor în starea în care au fost”, dar şi „uşurătorul celor căzuţi în datorii grele”.

Sfântul Ioan Gură de Aur - cel mai mare predicator creştin
Unul dintre cei mai cunoscuţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, Sfântul Ioan Hrisostom sau Gură de Aur s-a născut în anul 347, în Antiohia. A fost episcop şi patriarh al Constantinopolului, fiind cunoscut pentru elocvenţa cuvântărilor sale publice, în care explica diferite pasaje şi învăţături morale din Sfânta Scriptură. A predicat mult împotriva abuzurilor din Imperiul Roman şi a fost exilat de trei ori de împărăteasa bizantină Eudoxia. În ultima călătorie, pe care a făcut-o în condiţii aspre, a trecut la viaţa veşnică. Praznicul Sfântului Ioan Gură de Aur este la 13 noiembrie, şi nu în ziua morţii sale, la 14 septembrie, când este sărbătorită Înălţarea Sfintei Cruci. Este unul dintre hramurile Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului din Bucureşti, acolo unde se găsesc şi moaştele sale.

Sfântul Apostol Filip, misionar pe pământ românesc

Al treilea ucenic dintre cei 12 chemaţi de Domnul Iisus Hristos să îi urmeze, Sfântul Filip a propovăduit învăţătura creştină în Dobrogea de astăzi, alături de Sfântul Andrei. Născut în Betsaida, lângă Marea Galileii, Filip cunoştea aşa bine Sfânta Scriptură, încât l-a recunoscut imediat pe Iisus ca fiind Mesia, imediat cum l-a întâlnit. După Pogorârea Duhului Sfânt, a mers în Asia şi în Grecia să răspândească Cuvântul lui Dumnezeu. A trecut la viaţa veşnică în Cetatea Hierapolis, din centrul Asiei Mici, unde a fost răstignit cu capul în jos, iar moaştele sale au fost apoi duse la Roma. Este prăznuit de Biserica Ortodoxă la 14 noiembrie.

• La 13 noiembrie se lasă sec pentru Postul Naşterii Domnului, care se încheie la 24 decembrie.