de Ana Trifan
Armenia se poate mândri cu faptul că este prima ţară care a trecut la creştinism şi că este locul în care s-ar fi oprit arca lui Noe după potop.
Teritoriul urmaşilor lui Noe
Muntele Ararat este, de altfel, principalul simbol de pe steagul armean, chiar dacă istoria a făcut ca el să aparţină astăzi Turciei. Numele original al ţării, în armeană, era Haik, iar legendele spun că Haik era chiar strănepotul lui Noe şi strămoşul poporului armean. În Armenia veţi găsi unele dintre cele mai vechi mărturii ale creştinismului. Mănăstirile şi bisericile din Armenia nu vă vor impresiona cu dimensiunile lor şi nici cu podoabe şi decoraţiuni pretenţioase, ci cu simplitatea şi austeritatea lor, dar şi cu locurile frumoase în care au fost înălţate. Istoria zbuciumată i-a făcut pe armeni să-şi ridice mănăstirile şi bisericile în locuri izolate, departe de ochii numeroşilor cotropitori, pentru a le proteja. Armenia este însă o ţară mică - a zecea parte din România, după suprafaţă -, aşa că nu va trebui să parcurgeţi distanţe lungi pentru a vă bucura de vechile şi impresionantele lăcaşuri religioase.
Echmiadzin, locul în care a coborât Iisus
Cea mai veche catedrală din lume o veţi găsi în Armenia, la aproximativ 20 km de capitala ţării, Erevan. Catedrala Echmiadzin (în traducere, „locul în care a coborât Fiul Domnului”) face parte din mănăstirea cu acelaşi nume şi se spune că ar fi fost construită în anul 301 de Sfântul Grigore Luminătorul. Conform legendelor, Sfântul Grigore a avut o viziune, în care Iisus a coborât din Cer şi a lovit pământul cu un ciocan de aur, pentru a arăta locul unde trebuie să fie ridicat lăcaşul. Echmiadzin este considerat centrul spiritual al ţării şi găzduieşte Scaunul Patriarhal (Catolicos) al Bisericii Ortodoxe şi Apostolice Armene.
Legenda fecioarelor torturate
Dacă aţi ajuns la Echmiadzin veţi putea vizita şi două frumoase biserici, ce poartă numele a două martire. De la catedrală până la ele ajungeţi într-o scurtă plimbare pe jos. Bisericile Sfânta Gayane şi Sfânta Hripsime datează din anul 630. Ele amintesc de martiriul a două fecioare care au fost sanctificate de Biserica armeană. Potrivit legendelor locale, Hripsime făcea parte dintr-un ordin călugăresc de 37 de fecioare, condus de Gayane. Călugăriţele trăiau într-o mănăstire romană. Se spune că un împărat roman a văzut o pictură care o reprezenta pe Hripsime, s-a îndrăgostit nebuneşte de ea şi a hotărât să îi devină soţie. Pentru că nu voia să-şi încalce jurământul făcut şi să se căsătorească, Hripsime a fugit tocmai în Armenia, însoţită de Gayane şi de celelalte călugăriţe. Împăratul roman i-a cerut Regelui Drtad al Armeniei să le prindă pe călugăriţe şi s-o trimită înapoi pe cea cu care voia să se căsătorească. Soldaţii armeni le-au prins pe călugăriţe, dar Regele Drtad s-a îndrăgostit şi el de Hripsime şi a încercat să o convingă să-i fie soţie. Călugăriţa a refuzat. Regele a încercat să o determine pe Gayane să o convingă pe Hripsime să se mărite cu el, dar aceasta a refuzat, în ciuda torturilor la care a fost supusă. Într-un final, se spune că regele ar fi decapitat-o pe Hripsime. Din ordinul lui, soldaţii le-ar fi tăiat limbile celorlalte călugăriţe, le-au străpuns ochii, le-au ars şi le-au umplut cu pietre. Mormânul lui Hripsime se află azi în biserica al cărei nume îl poartă.
Garni, templul păgân
În drum spre Mănăstirea Geghard vă puteţi opri la templul păgân Garni, aflat la 32 km de Erevan. Templul a fost construit în urmă cu mai bine de 2.000 de ani şi se află poziţionat într-un canion ce vă va face să credeţi că sunteţi eroii unui film fantastic. A fost ridicat în cinstea zeului Mitra de Tiridares I al Armeniei, care ar fi primit bani pentru construcţie de la împăratul roman Nero. În primii ani de creştinism a devenit reşedinţă pentru regii armeni, care veneau aici în special ca să vâneze. A fost distrus când arabii au cucerit Armenia, dar apoi a fost reconstruit. În 1638, în timpul invaziei turcilor, a fost grav afectat. Ce mai rămăsese din el a fost pus la pământ de un cutremur mare, în 1679. Restaurarea templului a început în 1970 şi s-a încheiat după opt ani.
Geghard, mănăstirea cu 40 de altare
La 7 km de templul păgân veţi găsi complexul monahal Geghard (în traducere - „suliţa”). Se spune că acesta este locul în care a fost adusă suliţa cu care a fost împuns Iisus atunci când era răstignit pe cruce. Pentru că a fost construită pornind de la o peşteră, Geghard mai este numită şi „mănăstirea din peşteră”, „mănăstirea cu şapte biserici” şi „mănăstirea cu 40 de altare”. Armenii obişnuiesc să lege eşarfe sau batiste în copacii din drumul ce duce la mănăstire şi să-şi pună o dorinţă, care se va putea împlini în acel loc sfânt.
Minunea Sfântului Grigore
Mănăstirea Khor Virap de află la 30 km de Erevan şi este cel mai apropiat punct de Muntele Ararat, pe care îl veţi putea admira în toată splendoarea sa. Mănăstirea a ajuns celebră pentru fortăreaţa sa, dar şi pentru că aici a fost închis, într-un beci, timp de 13 ani, Sfântul Grigore Luminătorul. Regele îl pedepsise astfel pentru că propovăduise creştinismul printre armeni. Se spune că regele s-a îmbolnăvit rău şi a visat că numai cel pe care-l întemniţase îl poate vindeca. Într-adevăr, Sfântul Grigore l-a vindecat, iar, drept răsplată, regele l-a lăsat să-i boteze pe
• Armenii sărbătoresc Paştele în aceeaşi zi cu creştinii romano-catolici. Există însă o derogare pentru comunitatea armeană din ţara noastră, unde se sărbătoreşte odată cu cel ortodox. În acest an, Paştele catolic şi cel ortodox cad la aceeaşi dată: 20 aprilie
• Nu vă faceţi planuri să daţi o fugă în Armenia dacă sunteţi în Turcia. Graniţa dintre cele două ţări este închisă din cauza unor mai vechi dispute diplomatice. Pe uscat puteţi intra în Armenia doar din Iran sau din Georgia