La 13 ianuarie, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi

  Creştinii ortodocşi de rit vechi au sărbătorit miercuri, 7 ianuarie, prima zi de Crăciun, sărbătorile lor de iarnă fiind decalate cu 13 zile, în urma refuzului de a trece la calendarul gregorian, adoptat de majoritatea creştinilor şi rămânând fideli calendarului iulian. În România, mai multe minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii au Sărbatorile de iarnă conforme ritului vechi. Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie, iar Boboteaza, la 19 ianuarie.

Sfântul Sava Nemania, primul arhiepiscop sârb

  Biserica Ortodoxă de stil vechi din România are peste un milion de adepţi şi aproximativ 130 de biserici, schituri şi mănăstiri, majoritatea construite după 1989. Sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de stil vechi este în judeţul Suceava, la Mănăstirea Slătioara, unde se afla circa 70 de călugări. Dar cea mai mare mândrie a ortodocşilor de rit vechi, în special a sârbilor, este Catedrala Sf. Sava din Belgrad. Considerată cea mai mare biserică ortodoxă din lume, Catedrala Patriarhală Svetog Save din Belgrad domină capitala Serbiei, putând fi văzută din orice colţ al oraşului. Impresionanta construcţie a fost ridicată, în mod simbolic, pe locul unde turcii otomani, conduşi de Sinan Paşa, au zdrobit rebeliunea sârbă din 27 aprilie 1594, incendiind cu acel prilej moaştele Sfântului Sava Nemania (1236). Sfântul Sava este cel mai cinstit sfânt din Serbia şi Muntenegru, de o veneraţie deosebită bucurându-se şi în Macedonia şi în Bulgaria. Originea nobilă şi mai ales personalitatea sa spirituală au dus la alegerea lui ca arhiepiscop al Serbiei, obţinând chiar recunoaşterea patriarhului de Constantinopol, demnitate în care a adus o contribuţie decisivă la formarea culturii şi a conştiinţei creştine şi naţionale ale poporului sârb. Sf. Sava a fost şi primul arhiepiscop sârb.

Construcţia a început să fie ridicată în 1935

  Timp de secole a existat ideea construirii unei catedrale reprezentative a poporului sârb, dar autorităţile turce au împiedicat realizarea ei. Abia în 1895, după câştigarea independenţei, s-a izbutit construcţia unei mici biserici de către Societatea pentru Construcţia Catedralei Sfântul Sava în Vraear, existând însă planuri pentru ridicarea unui lăcaş monumental. Proiectele pentru marea catedrală, prezentate abia în 1905, au fost respinse ca nefiind îndeajuns de bune, iar războaiele balcanice şi primul război mondial au sistat iar preocupările de ridicare al catedralei. În 1926 a fost ales proiectul arhitectului Aleksander Deroko, premiat cu locul doi. Construcţia a început însă în 1935, piatra de temelie fiind pusă de episcopul Gavriil Dozič-Medeniča, viitorul patriarh Gavriil al V-lea. Singura etapă realizată a fost fundaţia catedralei, după bombardamentele germane din 1941, lucrările încetând. Locul a fost folosit ca parc auto de armatele hitleriste şi apoi de cele sovietice, iar mai târziu a fost transformat în depozit.

Dimensiuni de Cartea Recordurilor

  În 1958, patriarhul Gherman a solicitat reînceperea lucrărilor, dar acordul a fost dat abia în 1984, după 88 de intervenţii ale Patriarhiei sârbe. De atunci, lucrările au înaintat lent, dar fără pauze mari. Actualmente, dimensiunile sunt: înălţimea de 70 m, 81 m de la nord la sud şi 91 m de la vest la est, punctul cel mai înalt având 134 m, iar crucea aurită de pe turla principală atingând 12 m. Există 18 cruci aurite dispuse pe catedrală, iar clopotniţa are 49 de clopote! Suprafaţa catedralei este de 3.500 mp, la care se adaugă trei galerii de 1.500 mp, la primul nivel, şi o galerie de 120 mp, la al doilea nivel. Capacitatea este de 10.000 de persoane şi 800 de corişti în balconul destinat acestora. Faţada este din marmură şi granit, urmând ca decoraţiunile să fie făcute din mozaic, exemplu fiind, în interior, Hristos Pantocrator din cupola centrală, unde fiecare ochi va avea suprafaţa de trei metri. Cea mai grea încercare a constructorilor a fost ridicarea domului central, de 4.000 de tone, construit în întregime la sol, fiind acoperit cu aramă şi având montată şi crucea, întreaga acţiune durând 40 de zile. Expresie a consecvenţei poporului sârb şi a credinţei ortodoxe la care nu a renunţat niciun moment, Catedrala Svetog Save este un edificiu răsăritean unic, ale cărui dimensiuni întrece până şi celebrele catedrale Sfânta Sofia din Constantinopol şi Iisus Mântuitorul din Moscova.