Religie

Un chirurg făcător de minuni: Sfântul Luca al Crimeei

de Nicoleta Ghighilicea

- Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte în fiecare an la 11 iunie

Ierarh mărturisitor în epoca sovietică şi doctor fără de arginţi, Sfântul Luca a salvat mii de vieţi omeneşti şi a păstorit suflete până şi în îndepărtata Siberie, unde a fost deportat de comunişti. Chinuit în temniţe şi exilat chiar şi la Cercul Polar, a fost iubit de credincioşi oriunde s-a aflat, iar acum este venerat de ortodocşii din toată lumea.

Sfântul Ioan cel Nou ocroteşte Moldova de 600 de ani

de Adela Stăncescu

- Este sărbătorit de două ori în aceeaşi lună, la 2 iunie, când a salvat Suceava de tătari, şi la 24 iunie, când moaştele sale au fost aduse la noi de Alexandru cel Bun

Ioan cel Nou, unul dintre cei mai veneraţi sfinţi în Moldova, este sărbătorit de două ori în aceeaşi lună, la 2 iunie, când a salvat Suceava de tătari, şi la 24 iunie, când moaştele sale au fost aduse la noi de Alexandru cel Bun. Racla cu sfintele sale oseminte se află în prezent la mănăstirea care îi poartă numele din oraşul Suceava, unde vin în fiecare an mii de pelerini.

Sfântul Ioan Rusul, mare făcător de minuni

de Mariana Borloveanu

- Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte la 27 mai, ziua adormirii sale

Sfântul Ioan Rusul s-a născut într-un sătuc din Rusia, acolo unde a fost crescut în frică şi dragoste de Dumnezeu. Pentru credinţa sa a fost ars de viu, dar trupul i-a rămas intact, transformându-se în moaşte binemirositoare. Cei care le ating cu evlavie trăiesc adevărate minuni, vindecându-se de boli cărora medicii nu le mai dau nicio şansă de rezolvare.

Duminica mironosiţelor, ziua femeilor creştine

de Adela Stăncescu

- Primele martore ale Învierii Domnului sunt sărbătorite la 19 mai

În fiecare an, în a treia duminică după Paşti sunt prăznuite cele opt sfinte femei cărora îngerul le-a spus că Hristos a înviat atunci când ele au venit la mormântul Mântuitorului. Se numeau mironosiţe pentru că aveau cu ele vase de alabastru cu mir, ca să ungă trupul lui Iisus, aşa cum era obiceiul la evrei.

Biserica lui Horea

de Dana Purgaru

- Mult încercat de apele tulburi ale istoriei româneşti, lăcaşul de cult şi-a găsit tămăduirea veşnică la Băile Olăneşti

Băile Olăneşti reprezintă unul dintre cele mai frumoase locuri tămăduitoare din România. Chiar dacă astăzi se chinuiesc să renască din cenuşa în care s-au înglodat majoritatea staţiunilor balneoclimaterice din ţara noastră, locul este sfinţit întru veci de simbolul creştin al zonei: biserica de lemn cu hramul Sfântul Pantelimon, patrimoniu UNESCO.

Procesiunea din Vinerea Mare reface Drumul Crucii

de Mariana Borloveanu

Pentru credincioşii care ajung la Ierusalim în Săptămâna Patimilor, lumea creştină capătă dimensiuni aparte. Procesiunea prin care se reia drumul pe care Iisus Hristos şi-a purtat propria cruce este unică. Pe Drumul Crucii au avut loc 14 opriri, dintre care 9 au fost în diferite locuri ale comunităţii, iar celelalte 5 au fost chiar în incinta Bisericii Sfântului Mormânt. Procesiunea care are loc în Vinerea Patimilor parcurge întocmai Drumul Crucii, având în frunte 12 arhierei, înveşmântaţi în doliu, care poartă pe braţe o cruce mare de lemn, în care se mai păstrează încă o parte din lemnul original al Sfintei Cruci.

Biserica Învierii lui Iisus Hristos

de Mariana Borloveanu

În mijlocul Cetăţii Vechiului Ierusalim, spre latura dinspre vest, în cartierul creştin, se află flacăra vie a creştinilor din întreaga lume: Biserica Învierii. Începând de la coloanele crăpate de lumina dumnezeiască până la Piatra Ungerii, Golgota şi Sfântul Mormânt, toate acestea se află în incinta aceleiaşi Biserici a Învierii Domnului Iisus Hristos. Sfântul Împărat Constantin a numit această biserică - Martyrion. A ales numele de „mărturie”, aceasta fiind considerată ca unicul martor al evenimentelor cruciale din istoria mântuirii.

„Veniţi de luaţi Lumină!“

de Mariana Borloveanu

- Miracolul de la Ierusalim: focul din Ceruri

În fiecare an de Paşte, în timpul Vecerniei din Sâmbăta Mare, deasupra Sfântului Mormânt coboară din Cer Lumina Sfântă. Încăperea Mormântului Sfânt este minuţios inspectată de poliţişti atei, iar Patriarhul este controlat de martori ortodocşi, armeni şi romano-catolici, toate astea pentru siguranţa autenticităţii acestei minuni. Menirea Patriarhului este de a prelua cu mâinile focul de pe Sfântul Mormânt şi de a aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări fiecare, lumină pe care o împarte celor prezenţi. Maica Anastasia de la Mănăstirea Surpatele, care ne-a povestit toate acestea, a fost acolo şi a atins această lumină, fără să se ardă.

A doua Înviere a Domnului

de Mariana Borloveanu

- În fiecare duminică de Paşte are loc o vecernie specială

Învierea Domnului trebuie înţeleasă ca sărbătoare a iubirii desăvârşite a Sfintei Treimi, ce se revarsă peste întreaga lume. Aceasta are o semnificaţie aparte, prin faptul că se arată că Hristos Înviat a venit să învieze toate popoarele lumii. Sărbătoarea Pascală este amplificată de cea de-a Doua Înviere a Domnului, slujbă care are loc în duminica zilei de Paşte, în care, prin citirea Sfintei Evanghelii, Hristos cheamă toate neamurile la Înviere, la împărtăşirea cu bunătăţile din Împărăţia lui Dumnezeu.

S-au vindecat după ce au atins Flacăra Sfântă

de Mariana Borloveanu

La Slujba Învierii de anul trecut, maica Teoctista de la Mănăstirea Agapia a ajuns la Sfântul Mormânt, unde i-a cunoscut pe Anastasis, un grec care s-a vindecat după ce a atins Lumina Sfântă, şi pe o fată care a rămas în Ţara Sfântă după ce şi-a recăpătat sănătatea. Măicuţa ne-a povestit cu uimire cele aflate acolo.