Martiriul Sfintei Tatiana
La 13 ianuarie, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi
Creştinii ortodocşi de rit vechi au sărbătorit miercuri, 7 ianuarie, prima zi de Crăciun, sărbătorile lor de iarnă fiind decalate cu 13 zile, în urma refuzului de a trece la calendarul gregorian, adoptat de majoritatea creştinilor şi rămânând fideli calendarului iulian. În România, mai multe minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii au Sărbatorile de iarnă conforme ritului vechi. Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie, iar Boboteaza, la 19 ianuarie.
Clinchet vesel de clopoţei, brazi împodobiţi cu ghirlande de nestemate, Moşi darnici, bucate alese. Toate fac parte din atmosfera Sărbătorilor de iarnă. Chiar dacă modul de celebrare, datele şi tradiţiile variază, spiritul Crăciunului rămâne în toată lumea la fel.
Sfântul Vasile, Boboteaza şi Sfântul Ioan, sărbătorite la 1, 6, respectiv 7 ianuarie, încheie timpul magic al celebrării naşterii fizice (Crăciunul) şi spirituale (Botezul) a Mântuitorului, aceasta din urmă fiind prima dintre cele trei mari Taine. Despre aceste sfinte sărbători ne vorbeşte Gabriel Grecu, preotul Parohiei „Sfântul Pantelimon”, din Piteşti.
Maica Domnului de la Mănăstirea Ostrov
Duminică, 7 decembrie, am poposit, alături de alte mii de creştini, la Mănăstirea Curtea de Argeş, ce a devenit neîncăpătoare pentru toţi cei veniţi de departe în pelerinaj pentru a se închina Sfintei Muceniţe Filofteia, numită de credincioşi şi Sfântuliţa. Dis-de-dimineaţă, când noaptea încă nu se lăsa dusă de zorii zilei, zgribuliţi, aşteptam cu lumânările aprinse, cu emoţie momentul în care preoţii au permis atingerea moaştelor fetiţei care a plătit cu viaţa (avea numai 12 ani!) pentru faptele ei duhovniceşti. În tăcere deplină, am mers pe rând la raclă pentru a săruta moaştele şi pentru a ne ruga, temându-ne parcă să nu-i tulburăm liniştea. Un sobor de preoţi a săvârşit o slujbă pentru pomenirea Sfintei.
În fiecare an, la 6 decembrie, casele noastre se umplu de cadouri şi de miros de portocale. Este ziua Sfântului Nicolae, unul dintre cei mai însemnaţi sfinţi ai creştinătăţii. Se spune că în această zi mâna dreaptă a Sfântului, dăruită de Mihai Viteazul Bisericii „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, devine făcătoare de minuni. V-aţi lustruit ghetuţele în aşteptarea Moşului? 
Cu hramul Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul României
La 30 noiembrie, românii îi sărbătoresc pe toţi cei care poartă numele de Andrei, sfântul cu acelaşi nume fiind declarat ocrotitorul Dobrogei din 1994 şi al tuturor românilor din 2002.
Cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Neputincioşi, bolnavi cu trupul, demonizaţi sau stăpâniţi de cumplite patimi sau oameni care pun credinţa mai presus de orice, toţi îşi găsesc vindecarea prin post şi prin rugăciune. Sfântul Post al Crăciunului, cea mai aşteptată sărbătoare de peste an, are 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie şi încheindu-se la 24 decembrie. Dacă ziua de 14 noiembrie - când se lasă sec pentru Postul Crăciunului - este miercuri sau vineri, atunci postul începe chiar la 14 noiembrie, iar sec se lasă la 13 noiembrie.
La 14 kilometri de Focşani este situat unul dintre cele mai frumoase aşezăminte monahele din ţară, Mănăstirea Dălhăuţi. Biserica mare a mănăstirii are hramul Izvorul Tămăduirii, iar cea mică, din lemn, este dedicată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.
Ghica Vodă a contribuit la înfrumuseţarea bisericii
Mănăstirea, aflată în episcopia Buzăului şi Vrancei, este cunoscută şi cercetată de pelerini mai ales pentru „comoara” pe care o deţine, icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni. Din pisania sa aflăm că Ghica Vodă a contribuit la înfrumuseţarea mănăstirii: „Această sfântă şi dumnezeiască biserică s-a făcut din temelie în zilele stăreţiei sfinţiei sale Teoclit, la anul 1810, iar acum, în zilele