de Gabriela Niculescu
Toamna și iarna aduc cu ele fluctuaţii mari de temperatură şi ale presiunii atmosferice, umiditate, dar şi limitarea opţiunilor alimentare în ceea ce priveşte produsele proaspete. Toate acestea, corelate cu o imunitate scăzută, pot favoriza apariţia bolilor de sezon sau agravarea celor deja existente. Iată la ce trebuie să fiți mai atenți în această perioadă.
Astmul şi afecţiunile alergice
Sezonul rece este propice alergiilor şi astmului, dar favorizează şi acutizarea simptomelor sinuzitei şi rinitei cronice. Inhalarea anumitor substanţe cu efect alergen, precum polenul, praful sau mucegaiul, duce la intensificarea manifestărilor specifice astmului asociate cu reacţiile alergice. Aproape orice astmatic va resimţi în această perioadă dificultăţi respiratorii după depunerea de efort în aer rece sau după inhalarea de fum, praf sau mirosuri puternice. De asemenea, suferinzii de această afecțiune se vor confrunta cu crize de strănut şi de tuse, încordare a pieptului şi dispnee (respiraţie scurtă) sau tahipnee (respiraţie rapidă).
Vremea rece şi fluctuaţiile de temperatură ne pot lua uneori prin surprindere în anotimpurile reci şi pot conduce la apariţia gripei sau a bronşitei, în special în cazul persoanelor astmatice. Pentru a evita aceste simptome, este recomandat ca pacienţii care se confruntă cu astfel de probleme să stea departe de polen, spori sau fragmente de mucegai.
Reumatismul
Alte afecţiuni ale căror simptome se intensifică iarna sunt cele reumatice, precum artrita, reumatismul sau artroza. Acestea se manifestă, de regulă, prin sensibilitate crescută, dureri pronunţate şi rigiditate la nivelul articulaţiilor, precum şi inflamaţii. Oricine se poate confrunta cu dureri articulare sporadice, însă frigul, umezeala şi modificările de temperatură afectează mobilitatea articulaţiilor, cresc riscul inflamaţiilor şi intensifică durerile, care se vor resimţi în special la nivelul coloanei, şoldurilor şi genunchilor.
Gastrita
Gastrita este o altă afecţiune ce recidivează la schimbările de sezon. În sens strict, termenul de gastrită înseamnă inflamaţia acută sau cronică a mucoasei gastrice. Cauzele care duc la declanşarea gastritei sunt diferite şi de gravitate variabilă. Consumul excesiv de alcool, de cafea sau de băuturi răcoritoare acidulate, fumatul, consumul de mâncăruri fierbinţi sau foarte condimentate, stresul excesiv sunt doar câteva dintre numeroasele cauze ale formării gastritei. Aşadar, şi tratamentul gastritei diferă în funcţie de pacient şi de situaţie. O importantă măsură de tratament este înlăturarea agentului cauzal.
Virozele respiratorii
Sezonul rece înseamnă şi anotimpul virozelor respiratorii. Plămânii şi căile aeriene sunt expuse continuu aerului atmosferic şi agenţilor patogeni ai acestuia: bacterii, virusuri şi alte microorganisme, iar numărul lor se măreşte considerabil în această perioadă din cauza temperaturilor scăzute şi a umidităţii crescute. În mod normal, corpul nostru se apără de aceste pericole prin intermediul sistemului imunitar, dar atunci când acesta este slăbit, organismul nu se mai poate „baricada” atât de eficace împotriva agenţilor infecţioşi. În cazul copiilor, sensibilitatea este cu atât mai mare, întrucât sunt mult mai expuşi factorilor patogeni, iar sistemul de apărare al acestora nu este complet dezvoltat, după cum susțin specialiștii în imunologie.
Laringita, faringita şi sinuzita
Din categoria afecţiunilor respiratorii care apar cu preponderență în sezonul rece se numără: laringita, faringita şi sinuzita. Deşi toate trei pot fi clasificate ca infecţii ale sistemului respirator, simptomele acestora diferă în special prin zona care este afectată. Faringita este o afecţiune care apare la nivelul amigdalelor sau al faringelui şi se caracterizează prin tuse seacă şi febră puternică, iar laringita se manifestă la nivelul gâtului prin inflamare sau prin dureri în gât. Sinuzita determină scurgeri şi congestii nazale şi presupune infecţia mucoasei sinuzale ce determină şi durerile puternice de cap, resimţite la nivelul frunţii, ochilor și obrajilor.