de Cătălina Tăgârță
Căldura aduce multe motive de bucurie, dar, pentru o anumită categorie de persoane, ea poate veni la pachet și cu neliniște și cu disconfort. Din cauza sensibilității la alergenii din aer, care, în această perioadă, se înmulțesc, mulți oameni se prezintă mai des la medic pentru a primi tratamentul corespunzător, fiindcă în situația dată prevenția înseamnă a nu ieși din casă, lucru care este cu neputință.
Provocate de numărul mare de anticorpi
Sistemul imunitar este creat pentru a lupta cu diferite entităţi care ar putea perturba integritatea organismului, cum sunt bacteriile, virusurile, paraziţii, fungii, astfel încât, zi de zi, oamenii să poată funcţiona normal. Cantitatea de astfel de microorganisme potenţial dăunătoare pe care sistemul imunitar le elimină poate ajunge în fiecare zi la câteva miliarde. Cu toate acestea, sistemul imunitar este conceput în aşa fel încât să reacţioneze normal în ceea ce priveşte factorii de mediu întâlniţi. Și totuși, oamenii sunt diferiți, iar unii simt disconfort la cea mai mică pală de vânt aducătoare de praf şi/sau granule microscopice de polen de la pomi, de la flori ori de la ierburi perene. La pacienţii cu alergii, în încercarea de apărare contra alergenilor de mediu, sistemul imunitar produce o cantitate mare de anticorpi, care generează simptomele alergiei. În cazul alergiilor de sezon, anticorpii se localizează la nivelul căilor respiratorii superioare şi la nivelul ochiului (conjunctivă), provocând congestii.
Polenul de mesteacăn e cel mai comun alergen
În general, alergiile sezoniere se manifestă de primăvara până toamna, odată cu apariţia şi persistenţa polenurilor de plante şi de arbori. Polenul de mesteacăn argintiu este cel mai comun alergen dintre tipurile produse de copaci, urmând cel de frasin, de platan şi de stejar. De asemenea, polenul plantelor ierboase (predominant din mai şi până în august), care provoacă „febra fânului” (rinită alergică) în timpul verii, iarba comună şi iarba numită timoftică produc mari cantităţi de polen, mai ales în timpul zilelor fierbinţi de vară care urmează celor ploioase. Polenul plantelor ierboase comune, precum urzica, măcrişul şi cânepa, poate declanşa, de asemenea, simptome alergice.
„Pacientul prezintă eritem conjunctival (înroșirea ochilor)”
Pacientul alergic prezintă o serie de simptome extrem de deranjante, care se manifestă pe toată perioada existenţei alergenului în mediu. „La nivelul ochilor, pacientul prezintă eritem conjunctival (înroșire), cu lăcrimare intensă şi cu prurit ocular (mâncărime). La nivelul aparatului respirator poate prezenta strănut intens în accese, rinoree apoasă, prurit nazal, tuse seacă și chinuitoare. În cazurile severe pot apărea dificultăţi de respiraţie (dispnee) şi câteodată există posibilitatea să evolueze nefavorabil către şoc anafilactic cu prognostic sever”, a declarat doctor Laurențiu Luca, directorul Centrului Medical PULS. Potrivit specialistului, alergiile sezoniere netratate pot duce la rinită alergică cronică, la sinuzită cronică, la astm bronşic alergic, la conjunctivită alergică cronică. De remarcat faptul că, odată instalată, alergia persistă toată viaţa, însă este foarte importantă gestionarea corectă a simptomelor.
Diagnostic sigur egal testare cutanată
Iniţial, diagnosticul este bazat pe prezumţie. „Orice persoană care prezintă simptomatologia menţionată pe timpul primăverii sau al verii este suspectă de a suferi de alergie. Însă, următorul pas este confirmarea alergiei, care se face de medicul alergolog, prin două metode: fie prin testarea cutanată, fie prin determinarea sangvină a Ig E (imunoglobulină E)”, ne-a mai spus doctorul Laurențiu Luca. Acesta a mai completat că testarea cutanată („prick”) constă în aplicarea sau injectarea la nivelul pielii, pe partea anterioară a braţului, a unei picături dintr-un extract alergenic. Metoda se efectuează rapid, şi este mult mai sensibilă decât testarea din sânge la adulţi. Dezavantajele acesteia constau în faptul că este posibil să apară efecte adverse, ce pot merge până la şoc anafilactic. În urma testării se poate afla cu precizie ce tip de alergen este implicat în declanşarea simptomelor în cazul persoanei investigate. Testarea Ig E este o analiză de sânge fără contraindicaţii, ce se poate efectua la orice vârstă (inclusiv la copii), dar rezultatele se obţin după o săptămână.
Tratament simptomatic sau de desensibilizare
Tratamentul este, evident, simptomatic. De obicei, medicii recomandă antihistaminice (antialergice) administrate zilnic în perioada premergătoare debutului sezonului de polenuri, şi este indicat să se continue pe toată perioada existenţei în aer a alergenilor. Uneori, se pot asocia, în cazurile mai severe, bronhodilatatoare, corticoizi inhalatori sau cu administrare orală. În unele situaţii medicii pot recomanda și tratamente de desensibilizare la alergen. În acest caz, cel mai important tratament este cel etiologic, care se face la indicaţia medicului alergolog, cu diluții succesiv crescute de alergen incriminat. Se administrează zilnic, sub formă de picături orale ce se pun sub limbă. Tratamentul se efectuează pe o perioadă de la trei la cinci ani, iar rata de succes (dispariţia alergiei) este foarte mare.
Mlădiţele de măceş vă pot fi de folos
Deosebit de utile și de eficace în rezolvarea acestei probleme sunt și preparatele germoterapice. Iată câteva remedii la care puteți apela la nevoie: extractul din muguri de coacăz negru, cu acțiune de tip „cortizon-like”, deci, cu efect sigur antiinflamator și antialergic; extractul din muguri de mesteacăn pufos; extractul din mlădițe de măceș; extractul din muguri de fag. Acestea se vor lua conform indicațiilor de pe prospect (câteva picături diluate în puțină apă, pe toată perioada cu risc alergenic crescut).