Main menu

header

528 14 1de Cătălina Tăgârță

Din dorința de a scăpa de orele lungi și dureroase de travaliu, multe gravide aleg să nască prin cezariană, în ciuda cicatricelor inestetice, a recuperării mai dificile postoperator sau a agravării situației. Deși fug de problemele care pot apărea în timpul metodei clasice, multe femei ignoră faptul că și cezariana are complicații. Doctor Marius Mândroc (medalion), medic obstetrică ginecologie la Spitalul CF2, din București, ne-a spus mai multe pe această temă.

„Durerea postoperatorie este de lungă durată”

- Domnule doctor, care sunt avantajele şi dezavantajele naşterii prin cezariană?

- Indiferent că nasc natural sau prin cezariană, multe femei rămân cu regretul că nu au ales varianta corectă, gândindu-se că poate ar fi suferit mai puțin dacă ar fi făcut invers. E adevărat că astăzi tindem spre creşterea numărului de cezariene. Însă, fiind o intervenţie chirurgicală majoră, statistic vorbind, şi numărul complicaţiilor este în creştere. E vorba despre probleme legate de anestezie, complicaţii infecţioase, hemoragice, embolii amniotice (din fericire, rare), leziuni de intestin, vezică urinară sau ureter...

- Fătul are de suferit în vreun fel?

- Da. Există și complicații care îl vizează direct. Poate fi vorba despre diverse leziuni traumatice în momentul mobilizării date de bisturiu sau poate fi vorba despre un copil prematur, încă nepregătit pentru viaţa extrauterină...

- Întorcându-ne puțin la mamă... se știe că recuperarea după cezariană este mai grea, comparativ cu naşterea pe cale naturală.

- Exact, durerea postoperatorie este de lungă durată și recuperarea este mai anevoioasă; plus că pot apărea tulburări de lactație, complicaţii tromboembolice (respectiv cheaguri pe vasele de sânge) - ca urmare a lipsei de mobilizare rapidă - şi terenul tarat (n.r. - organism bolnav) - sunt alte câteva exemple.

„După operaţie, lactația survine mai greu”

528 14 2- Că tot ați amintit de tulburările de lactație... intervenția chirurgicală afectează în vreun fel alăptarea?

- Pot exista diferențe. Efectuarea intervenției pentru o indicație precisă impune intrarea în sala de operație înainte de ajungerea pacientei în travaliu și efectuarea metodei „la rece”, cum o numim noi, medicii. În aceste condiții, lactația survine mai greu. De aceea, e nevoie de stimularea manuală a sânului sau cu ajutorul unor pompe speciale, de folosirea diferitelor ceaiuri și stimulente de lactație, de punerea cât mai des la sân a nou-născutului. Toate acestea duc la descărcarea de prolactină și oxitocină, care produc declanșarea lactației. Ca o comparație, în timpul nașterii naturale, lactația survine, practic, imediat după naștere: travaliul, contracțiile pregătesc sânul pentru producerea laptelui prin prolactina și oxitocina descărcate în această perioadă.

„Mișcarea ajută la reluarea tranzitului intestinal”

- Care este starea pacientei imediat după operație și cât de repede își poate relua activitățile obișnuite? Multe se tem că nu pot ridica greutăți și, implicit, nu-și vor putea ține copilul în brațe.

- Recuperarea depinde de la caz la caz. Pragul la durere e diferit de la om la om. Plus că intervin și alți factori: pierderea de sânge intraoperator; boli asociate pacientei, confort psihic, oboseală, ajutorul acordat de cei din jur. Dar, ținând cont și de câteva sfaturi medicale, putem să grăbim recuperarea. Mai exact, la 12-24 de ore postoperator, pacienta trebuie încurajată să facă primii pași. Folosirea calmantelor și scoaterea sondei urinare încurajează lăuza pentru o însănătoșire grabnică. Apoi, îi explicăm că mișcarea ajută la reluarea tranzitului intestinal, stimulează circulația sangvină generală, crește tonul musculaturii generale, scade riscul de formare a cheagurilor de sânge în vase, grăbește procesul de vindecare a plăgii operatorii.

- Obstetricienii nu recomandă mai mult de două-trei nașteri prin cezariană, din cauza complicațiilor ulterioare. Vă rog să ne spuneți însă care este perioada de pauză care trebuie făcută între sarcini!

- Ideal ar fi ca, după reluarea vieţii sexuale, la șase săptămâni după naștere (interval corespunzător perioadei de lăuzie), să se folosească o metodă de contracepţie. Vindecarea cicatricei uterine postcezariană se face într-un timp mai lung, în acest caz, impunându-se o perioadă de recuperare de unul-doi ani până la următoarea concepţie.

„Femeile, speriate de timpul lung al travaliului”

528 14 3- Ne-ați vorbit despre dezavantajele acestei intervenții. Totuși, sunt și avantaje care merită amintite, altfel nu ar apela nici medicii, nici pacientele la tăietură în locul nașterii pe cale naturală.

- Femeile optează pentru cezariană fiindcă sunt speriate de durerea şi de timpul lung al travaliului (care depășește uneori chiar şi 20 de ore). E adevărat, întrucât sunt bărbat obstetrician, și nu femeie, nu pot compara o durere viscerală sau somatică pe care corpul meu o poate suferi la un moment dat în viaţă cu durerea dată de o naştere. Totuși, studiile au dovedit (iar acest lucru este simțit de paciente pe pielea lor) că naşterea prin cezariană scuteşte viitoarea mămică de durerea provocată de travaliu, dar și de rupturile necontrolate de canal vaginal sau chiar controlate (prin tranşă de epiziotomie), de pierderile de urină la strănut/tuse/efort și, mai rău, de rupturile anale, de pierderi de materii fecale; apariţia de hemoroizi; coborârea organelor genitale ca urmare a rupturilor musculare/structurilor de rezistenţă survenite în momentul efortului de împingere din travaliu: vezica urinară (cistocel) și uter (prolaps). Avantajele naşterii naturale sunt mult mai multe, însă întotdeauna medicul trebuie să aleagă împreună cu pacienta, punând în balanță riscurile și beneficiile.

„E greu de verificat cicatricea uterină”

- În popor circulă tot felul de mituri: dacă prima oară ai născut prin cezariană, a doua oară nu poţi naşte natural sau invers... E adevărat? Care sunt explicaţiile?

- Părerile sunt împărțite. Personal, prefer nașterea tot prin cezariană după o prealabilă naștere prin cezariană. Totul se leagă de cicatricea uterină. E greu să verificăm calitatea ei, modul de comportare în timpul travaliului, chiar și în lipsa unei soluții de continuitate, și aspectul ei ecografic foarte bun. Nu reprezintă un criteriu cert în acest sens. Cicatricea este o zonă de fibroză care întrerupe continuitatea fibrelor musculare și nervoase. Cicatricea funcționează ca o barieră în propagarea undei contractile. Rezultatul: distocie de dilatație și de col uterin; lipsa evoluției travaliului, de multe ori ruptură uterină. Să nu descurajăm totuși femeile care vor să nască natural după o cezariană. Dacă intervenția s-a realizat pentru o cauză tranzitorie: de exemplu, suferință fetală; hipertensiune arterială indusă de sarcină; placenta praevia; prezentație pelviană; sarcină gemelară și nu avem indicație absolută de cezariană (de genul: disproporție cefalopelvică prin bazin chirurgical; bazin în general strâmtat sau bazin turtit anteroposterior), se poate provoca nașterea naturală printr-o prealabilă probă de travaliu.

„Pacientele cu placentă praevia nu pot naște natural”

- În urmă cu câțiva ani buni, specialiștii aduceau pe lume copiii cu ajutorul bisturiului numai în situații excepționale. Cu riscul de a relua o parte dintre diagnosticele amintite, vă rog să ne spuneți cele mai importante astfel de situații!

- De obicei, se optează pentru cezariană în următoarele cazuri: când mărimea sau forma pelvisului ar determina o naștere naturală prea dificilă; când placenta este prea jos în uter (diagnostic cunoscut sub numele de placentă praevia) și avem risc de sângerare foarte mare; când gravida are gemeni sau tripleți - iar unul dintrei ei ar putea fi într-o poziție problematică, dacă bebelușul este întins în aria uterului sau este cu picioarele înainte; dacă în timpul travaliului fătul dă semne de suferință fetală sau nu solicită colul uterin în timpul travaliului. De asemenea, se impune operația în cazul gravidelor care suferă de eclampsie sau preeclampsie (valoare crescută a tensiunii arteriale), a celor cu diverse hernii sau dioptrii mari, a gravidelor cu diverse infecții - care în momentul expulzării pe cale naturală pot trece la bebeluș - și așa mai departe. De aceea e bine ca gravida să fie supravegheată pe toată perioada sarcinii, să-și facă analizele indicate de medic și să se consulte cu acesta asupra metodei pe care o vor alege împreună pentru a aduce copilul pe lume.

- E adevărat că, din cauza anestezicului, bebeluşii născuți prin cezariană nu sunt la fel de vioi ca aceia veniți pe lume prin metoda clasică, naturală?

- Depinde foarte mult de motivul pentru care se optează pentru intervenția chirurgicală, de complicațiile care apar și, mai ales, de vârsta gestațională. Căci nu-i totuna să vorbim despre un bebeluș născut la termen, cu o greutate de peste trei kilograme, spre exemplu, sau despre unul născut cu multe săptămâni înainte de termen, care cântărește poate doar câteva sute de grame. Pe de altă parte, sunt și mulți copii născuți pe cale naturală, dar care tot nu primesc nota 10 la naștere.

- Se spune că, în timpul naşterii naturale, nou-născutul îşi întăreşte imunitatea şi e mai pregătit pentru viaţă decât copilul născut prin cezariană, care nu face niciun efort să iasă... E adevărat?

- Potrivit cercetătorilor, nașterea prin cezariană crește riscul afectării sistemului imunitar al bebelușului, acesta fiind mult mai predispus la anumite afecțiuni decât copiii născuți pe cale vaginală. În timp, aceștia pot dezvolta diabet de tip I sau o simptomatologie ușoară de astm, motiv pentru care, pentru a preîntâmpina astfel de cazuri, OMS recomandă metoda clasică, iar intervenția chirurgicală doar în cazuri restrânse.

„Personal, prefer nașterea tot prin cezariană după o prealabilă naștere chirurgicală. Totul se leagă de cicatricea uterină. E greu să verificăm calitatea ei, modul de comportare în timpul travaliului, chiar și în lipsa unei soluții de continuitate, și aspectul ei ecografic foarte bun“

„Dacă intervenţia s-a realizat pentru o cauză tranzitorie (de exemplu, suferinţă fetală; hipertensiune arterială; placentă praevia; sarcină gemelară) şi nu avem indicaţie absolută de cezariană (disproporţie cefalopelvică prin bazin chirurgical; bazin în general strâmtat etc.), se poate provoca naşterea naturală“

„Întotdeauna a existat o indicaţie relativă sau absolută“

- La un moment dat se vorbea despre o lege potrivit căreia gravidele nu mai au voie să facă această intervenție decât dacă prezintă într-adevăr risc, iar celelalte, care vor să se opereze la „cerere”, să plătească. Ce se mai aude despre acest lucru?

- S-a discutat mult pe această temă. Însă trebuie lămurit faptul că, cel puțin în sistemul de stat, cezariana nu a fost o intervenție la cerere. Întotdeauna a existat o indicație relativă sau absolută. În spitalele private, pacienta poate să aleagă, la un anumit preț, nașterea ce și-o dorește. Bineînțeles, cu condiția ca medicul să se asigure că nu îi pune viața în pericol.

„Alimentaţia, bogată în lichide necarbogazoase“

- Ținând cont de faptul că trebuie să și alăpteze, ce sfaturi alimentare le dați proaspetelor mămici?

- Alimentația trebuie să fie bogată în lichide necarbogazoase, supe, vitamine, legume și fructe proaspete, ouă, brânză, carne de pasăre... Toate acestea stimulează tranzitul, elimininând constipația și balonarea postanestezie, implicit scăderea durerii de natură intestinală. Apoi, și odihna are un rol important în refacere. Simplul fapt că stă liniștită câteva minute sau zeci de minute o ajută să-și recapete confortul psihic, stabilitatea emoțională și scade riscul de a face depresie postpartum. Cât despre greutăți și efort fizic intens, lăuza trebuie să evite circa două luni, dar asta nu înseamnă că nu-şi poate ține în brațe copilul.