de Gabriela Niculescu

Imuno-oncologia a fost principala temă a celei mai importante reuniuni științifice de oncologie a anului, ASCO (Societatea Americană de Oncologie Clinică) 2015, la care au fost prezenți 25.000 de medici din întreaga lume. Experții au fost de acord că suntem abia în etapa de început a imuno-oncologiei ca știință modernă, însă rezultatele sunt promițătoare. Cancerul de plămân și melanomul malign sunt printre tipurile de cancer cu cele mai mari nevoi de soluționare, iar pentru acestea au fost anunțate, în cadrul congresului, cele mai semnificative rezultate în studii clinice cu medicamente imuno-oncologice. Doctor Mihai Călin (foto, stânga) și doctor Daniela Zob (foto, dreapta), de la Institutul Oncologic București, ne-au oferit ultimele informații privitoare la această metodă de tratament.

Supraviețuire de calitate, pe termen lung

Oamenii de știință studiază de câteva decenii rolul pe care îl poate avea sistemul imunitar în lupta împotriva cancerului. Cu toate acestea, s-a constatat abia recent că terapiile imuno-oncologice oferă beneficii anticancer durabile pacienților pentru care în trecut erau disponibile foarte puține opțiuni de tratament, precum intervențiile chirurgicale, chimioterapia sau radioterapia. Terapiile imuno-oncologice reprezintă un progres major în tratarea cancerului și au potențialul de a revoluționa modul în care se tratează multe forme de cancer. Acestea pot avea un impact pozitiv deosebit de important asupra capacității pacienților de a putea munci din nou și conduc la o viață sănătoasă și activă.

„«Trezește» sistemul imunitar al organismului”

Terapiile imuno-oncologice vizează sistemul imunitar al organismului, nu tumoarea în sine. Acestea permit sistemului imunitar să recunoască și să atace selectiv celulele tumorale și oferă sistemului imunitar o memorie de lungă durată, astfel încât acesta să se poată adapta continuu și să poată furniza un răspuns durabil și pe termen lung față de cancer. Această caracteristică importantă a terapiilor imuno-oncologice oferă pentru prima dată speranța unei supraviețuiri de calitate multor pacienți pentru care prognosticul bolii era anterior foarte rezervat. „Imuno-oncologia duce știința oncologică într-o zonă foarte profundă de cunoaștere a medicinei. Suntem contemporani cu o nouă etapă istorică pentru tratamentul cancerului, după cea a terapiilor țintite. Imunoterapiile nu vizează direct celulele canceroase, ci își propun «trezirea» sistemului imunitar al organismului pentru a lupta împotriva cancerului. Toate celelalte clase de tratamente amintite anterior vizau direct tumoarea, celulele canceroase”, a declarat doctor Marius Geantă.

Folosind sistemul natural de apărare al organismului, imunoterapia poate aduce o nouă perspectivă acelor pacienți cu anumite tipuri de cancer pentru care au fost epuizate alte opțiuni terapeutice. Rezultatele imuno-oncologice sunt aplicate în tratamentul melanomului și al cancerului pulmonar, iar eforturile de cercetare se îndreaptă spre alte tipuri de cancer, precum cel de sân, colorectal, gastric, renal, hepatocelular și altele.

Efectele secundare sunt mai „blânde”

Reacțiile adverse asociate terapiilor imuno-oncologice pot fi controlate în comparație cu multe alte terapii împotriva cancerului. Acestea sunt diferite de cele ale chimioterapiei, spre exemplu, devastatoare cu anumite sisteme și organe, cele ale imuno-oncologiei fiind ceva mai „blânde”. Ele pot consta în declanșarea dermatitei autoimune, apariția tulburărilor de tranzit intestinal similare colitei sau în reacții tiroidiene ori nefrite. Însă, dacă se începe precoce tratamentul corticoid, aceste efecte secundare pot fi substanțial diminuate.

Terapiile imuno-oncologice nu trebuie privite ca o armă separată împotriva cancerului, ci ca una complementară celorlalte terapii. Se preconizează că aceste terapii vor deveni o parte importantă a tratării cancerului în anii care vor urma, alături de cele deja bine cunoscute. Știința imuno-oncologiei este în plin proces de dezvoltare și există o serie de întrebări importante la care urmează să se afle răspunsul. De exemplu, terapiile imuno-oncologice nu funcționează la toți pacienții și se depun multe eforturi de cercetare pentru a se putea înțelege ce face ca un anumit pacient să răspundă la un anumit tratament. De aceea este important ca specialiștii oncologi să caute în continuare informații actualizate cu privire la terapiile imuno-oncologice, iar pacienții să fie informați, astfel încât să poată discuta despre posibilitățile de tratament și despre ceea ce poate fi adecvat pentru ei, împreună cu medicul și cu echipa sa.

„Terapiile imuno-oncologice activează sistemul imunitar, făcându-l capabil să recunoască celulele tumorale și să le distrugă“ (doctor Daniela Zob)

„Terapiile imuno-oncologice sunt medicamente care utilizează sistemul imunitar al organismului pentru a lupta cu cancerul“ (dr. Mihai Călin)

Povara bolii în lume şi în România

Rezultatele Global Burden of Cancer, un amplu studiu de epidemiologie a cancerului publicat la data de 28 mai 2015, arată că în 2013 această boală a urcat pe locul al doilea ca număr de decese la nivel mondial, după bolile cardiovasculare. În România, numărul cazurilor de cancer şi al deceselor provocate de acesta este în creştere mai mare faţă de media regională şi globală. În aceste condiții, dimensiunea poverii cancerului arată astfel:

La nivel global:

• 14,9 milioane de cazuri și 8,2 milioane de decese înregistrate în anul 2013;
• cancerul traheal, bronșic și pulmonar: 1,8 milioane de noi cazuri și 1,6 de milioane de decese; cancerul de sân: 1,8 milioane de cazuri noi și 464.000 de decese; cancerul colorectal: 1,6 milioane de cazuri noi și 771.000 de decese; cancerul de prostată: 1,4 milioane de cazuri, 293.000 de decese; cancerul gastric: 984.000 de cazuri și 841.000 de decese; cancer hepatic: 792.000 de cazuri, 818.000 de decese; cancer de col uterin: 485.000 de cazuri și 236.000 de decese; melanomul malign: 272.500 de cazuri, 57.000 de decese;
• unul din trei bărbaţi şi una din cinci femei fac cancer pe parcursul vieţii.

În România:

• 67.000 de noi cazuri de cancer și 41.400 de decese.

Top 10 cancere:

• Incidență: pulmonar (8.990 de cazuri), colorectal (8.660 de cazuri), de sân (7.895 de cazuri), de prostată (5.890 de cazuri), altele (5.290 de cazuri), de col uterin (3.430 de cazuri), oral (3.320 de cazuri), gastric (3.290 de cazuri), pancreatic (2.564 de cazuri), vezical (2.000 de cazuri);
• Mortalitate: pulmonar (8.790), colorectal (5.190), gastric (3.150), de sân (2.880), pancreatic (2.664), hepatic (2.076), altele (1.982), de prostată (1.875), de col uterin (1.700), cerebral (1.330);
• Melanomul malign: 1.160 de cazuri noi, 350 de decese.