de Raluca Grințescu

Sinusurile sunt cavităţi mici, umplute cu aer, care leagă nasul şi gâtul. Sarcina lor este de a preveni mucusul să ajungă la plămâni, caz în care acesta ar putea provoca infecţii. Sinusurile sunt situate deasupra ochilor, în nas, în partea de sus, în spatele nasului şi în interiorul pomeţilor. Sinuzita apare atunci când sinusurile devin inflamate.

Inflamarea vă expune la bacterii periculoase

Există două tipuri de sinuzită - acută şi cronică. Răceli comune, bacterii, virusuri pot declanşa sinuzita acută. Pe de altă parte, sinuzita cronică poate începe de la o răceală, iar apoi persistă din cauza poluării sau a toxinelor din aer sau a stresului, a fumatului sau a alergiilor. De obicei, cazurile acute dispar în termen de aproximativ o lună. Când simptomele trec de 12 săptămâni sau mai mult, diagnosticul se schimbă în sinuzite cronice. Durerile faciale şi sensibilitatea şi/sau umflăturile în zonele sinusurilor sunt simptome comune de sinuzită. Unele persoane au febră uşoară, dificultăţi de miros, probleme respiratorii, dureri de cap, oboseală şi/sau tuse. Sinuzita ar putea părea ca fiind mai mult un inconvenient decât o boală gravă. Dar problema este alta. Inflamarea sinusurilor vă expune la bacterii periculoase, la toxine, la virusuri şi alergeni, deoarece sinusurile nu pot funcţiona eficient. Când funcţionează normal, nasul uman este capabil să îndepărteze 80% dintre diversele substanţe din aer. El face acest lucru bazându-se pe firele de păr din nas şi pe mucus. Dar inflamarea sinusurilor slăbeşte mucoasa nazală, împiedicându-se înlăturarea invadatorilor şi lăsându-vă expuşi riscului cu fiecare respiraţie.

Sfaturi importante

Primul pas pentru menţinerea sinusurilor sănătoase este de a evita răceala. Mai uşor de zis, dar mai greu de făcut, nu? Dacă vă confruntaţi cu răceli şi cu infecţii frecvente, atunci poate că este timpul să vă revizuiţi stilul de viaţă. Începeţi prin rezolvarea problemei cu imunitatea. Pe scurt, sistemul imunitar devine puternic atunci când îl ajutați prin nutriţie, alimente integrale, odihnă, apă proaspătă, curată, filtrată, exerciţii moderate, suplimente corespunzătoare. Ar fi convenabil să luaţi o pastilă care face răceala şi congestia sinusurilor să treacă, dar nu este foarte în regulă. De fapt, un studiu recent a arătat că antibioticele, prescrise frecvent pentru tratarea răcelilor, nu funcţionează. Iată de ce: cele mai multe răceli sunt cauzate de una dintre multele soiuri de rinovirusuri. Din moment ce antibioticele sunt proiectate pentru a lupta cu bacteriile - şi nu cu virusurile -, nu există niciun motiv să le luaţi. Antibioticele distrug bacteriile prietenoase din tractul intestinal. În mod ironic, bacteriile prietenoase sunt absolut esenţiale pentru sistemul dumneavoastră imunitar.

Somnul şi odihna

Un somn adecvat este o altă problemă importantă legată de imunitate. Există o legătură strânsă între lipsa somnului şi răcelile comune. Dacă aveţi probleme cu somnul, puteţi lua melatonină, care este naturală și vă va fi de folos. Opt ore de somn ajută foarte bine sistemul imunitar. Găsirea unor modalităţi de a minimiza stresul este un alt mod excelent de a avea un somn profund, odihnitor. Există zeci de cărţi pe această temă, precum şi lecţii de meditaţie online pe care le-aţi putea găsi de ajutor. Exerciţiile fizice moderate - precum o plimbare vioaie de 30 de minute - este un alt mod bun de a reduce stresul şi de a îmbunătăţi starea generală de sănătate.

Gargară cu apă sărată

Prima sugestie este o metodă pentru prevenirea răcelilor, în primul rând. Pur şi simplu faceţi o gargară cu apă sărată de trei ori pe zi, pe tot parcursul sezonului rece, şi veţi reduce cu aproape 40% riscul de a face o răceală, potrivit unui studiu publicat în „Jurnalul American de Medicină Preventivă”. Clătirea cu apă sărată este un mod excelent de a elimina mucusul şi orice particule (toxine, alergeni şi alte substanţe iritante) din nas. Pentru a vă clăti, pur şi simplu se amestecă puţină apă caldă, filtrată sau distilată (pentru a elimina clorul, care ar putea provoca o senzaţie de arsură) cu 1/8 linguriţă cu sare. Preferabil ar fi sarea de mare, deoarece conţine minerale importante, dar puteţi folosi şi sare normală. Umpleţi seringa cu soluţia de apă sărată. Aplecaţi-vă deasupra chiuvetei şi introduceţi uşor vârful seringii în nas. Nu încercaţi să forţaţi seringa în nas. Apa sărată va curge în nară. Lăsaţi-o să se scurgă în gură sau în altă nară. Se repetă procedeul la ambele nări. Puteţi utiliza irigarea nazală salină de mai multe ori pe zi pentru a ameliora simptomele.

Suplimentele fac diferenţa

Pentru inflamaţie, o mână cu suplimente va face cu adevărat diferenţa. Deoarece sinuzita este o inflamaţie a sinusurilor, aceste substanţe nutritive - curcumina (500 mg pe zi), vitamina C (2.000 la 4.000 mg pe zi, în doze divizate pe tot parcursul zilei) şi acizi graşi esenţiali (AGE; 1.000 mg de două ori pe zi) sunt recomandaţi. Vitamina D este un alt supliment excelent pentru sinusuri. De multe ori, dublarea sau triplarea temporară a dozei zilnice de vitamina D ajută la ameliorarea infecţiilor sinusurilor. O doză zilnică de 10.000 UI de vitamina A, împreună cu o suplimentare de 15.000 UI de betacaroten, este ideală. Vitamina A menţine nu numai imunitatea sănătoasă, dar şi în formă bună mucoasa. Alimentele bogate în vitamina A includ cartofi dulci, morcovi, roşii, verdeţuri, mango, papaya, gălbenuş şi dovleac. Zincul îmbunătăţeşte absorbţia de vitamina A; gălbenuşurile, peştele, ciupercile, cerealele integrale şi seminţele de dovleac sunt surse alimentare bune de zinc. Sub formă de supliment, 30 mg este o doză tipică. Zincul este de multe ori vândut în combinaţie cu cuprul, pentru a menţine un echilibru sănătos al celor două.

Două, trei linguriţe cu hrean ras se învelesc în tifon şi se aplică la rădăcina nasului sau pe frunte. Se ţine până apare senzaţia de arsură pe piele

Comprese cu hrean

Aplicarea externă a hreanului este, de obicei, mai eficientă decât tratamentele cu hrean de uz intern. Așadar, faceți o cataplasmă cu hrean. Se pun într-un vas: două linguri cu făină de hrean și două linguri cu făină de seminţe de in. Se adaugă apă şi se amestecă foarte bine, până când se formează o pastă. Aceasta se înveleşte în tifon şi se aplică o oră pe locul afectat. În cazul sinuzitei, se pune cataplasma pe zona frunţii atât timp cât este suportată.

Ceai mixt

Este un ceai preparat din: 30 g cimbru, 20 g ienupăr, 20 g muguri de pin, 20 g coada-şoricelului, 20 g tătăneasă, 20 g muşeţel, 20 g salvie. O lingură din acest amestec se infuzează trei minute în 250 ml apă clocotită. Se beau trei căni pe zi, îndulcite cu miere. Alte ceaiuri care se prepară similar: ceai din frunze de jaleş, ceai din flori şi frunze de trei-fraţi-pătaţi, ceai de rozmarin, ceai de răchitan. Efecte benefice verificate fitoterapeutic are decoctul din rizom şi rădăcină de cerenţel. Se pun două linguriţe cu rădăcini, uscate şi mărunţite, la 300 ml apă rece şi se fierb 30 de minute la foc moale. Se lasă la răcit, apoi se beau două-trei căni pe zi.