de Cătălina Tăgârță
Colesterolul reprezintă un tip de grăsimi care se regăseşte în sânge. Pentru buna funcţionare a celulelor corpului e nevoie de o anumită cantitate de colesterol. Cu toate acestea, în cazul în care valorile cresc peste măsură, el se depune pe peretele interior al arterelor, mărind șansele de apariție a bolilor de inimă.
„Renunţați la semipreparate și la mezeluri”
Ca urmare a formării plăcilor de aterom, arterele se îngustează - procesul fiind numit rigidizarea arterelor sau ateroscleroză. În cazul în care o arteră care furnizează sânge inimii este complet blocată, muşchiul cardiac se necrozează (moare) - ajungându-se în timp la infarct sau la atac de cord. Iar în cazul în care o arteră din creier este complet blocată, se produce un accident vascular cerebral. Pe scurt, colesterolul crescut poate duce în timp la deces. Una dintre cele mai bune metode de a preveni bolile cardiovasculare constă în menţinerea colesterolului în limite normale. Pentru asta însă e necesar să înțelegeți cum funcționează întregul proces.
Colesterolul este produs în organism, în principal de ficat - colesterolul endogen (organismul poate produce tot colesterolul de care are nevoie). Creşterea nivelului de colesterol din sânge poate fi cauzată de problemele de sănătate moştenite sau de alimentaţia bazată pe grăsimi, fie ele de origine animală, fie provenite din produsele de tip fast-food. „Ştim că aproape 80% din sarea pe care o mâncăm ne este pusă în farfurie de industrie. Comisia Europeană reglează multe dintre aceste lucruri. Nu se spune exact câtă sare se pune în telemea sau în caş. De aceea, Fundaţia Română a Inimii vrea ca pe viitor să se pună o ştampilă verde pe produsele sănătoase, cu mai puţină sare. Între timp însă ar fi bine să renunţăm la semipreparate, la mezeluri, la brânzeturi. Să fim mai atenţi la produsele pe care le luăm, să ne orientăm mai mult către legume şi fructe”, a declarat profesor doctor cardiolog Dan Gaiță.
Exercițiile fizice cresc colesterolul bun
Unele alimente, cum ar fi ouăle, ficatul şi crustaceele conţin colesterol, dar acesta nu afectează în mod semnificativ cantitatea de grăsimi din sânge. Puteţi consuma cu moderaţie alimente care conţin colesterol, ca parte a unei diete sănătoase şi variate. Există însă un lucru pe care puțini îl știu despre colesterol, și anume că există două tipuri principale. HDL colesterolul (lipoproteine cu densitate mare) este cunoscut sub denumirea de colesterol bun sau colesterol sănătos, deoarece „periază” colesterolul de pe peretele arterial. Activităţile fizice periodice şi exerciţiile fizice pot ajuta la creşterea nivelului de HDL. Nivelurile ridicate de colesterol HDL vă pot proteja împotriva bolilor de inimă.
LDL se lipește de pereții arterelor
De cealaltă parte este LDL colesterolul (lipoproteine cu densitate mică), cunoscut sub denumirea de colesterol rău, dat fiind că se lipeşte de pereţii din arterele dumneavoastră, făcându-le mai înguste. Acest lucru reduce cantitatea de sânge care ajunge la inimă sau la creier. Nivelurile ridicate de colesterol LDL vor creşte riscul de boli de inimă.
Grăsimile mononesaturate şi cele polinesaturate sunt grăsimi care pot ajuta la micşorarea cantităţii de LDL din sânge şi la reducerea riscului de apariţie a bolilor de inimă. Acestea se găsesc în uleiurile vegetale de floarea-soarelui, de măsline şi de rapiţă şi în margarinele tartina- bile de calitate, bogate în Omega 3 și 6. De asemenea, pot fi găsite în mai multe tipuri de fructe cu coajă lemnoasă sau în uleiul de peşte (sardine, macrou, păstrăv şi somon).
„Cei care dorm jumătate de oră după prânz trăiesc cu zece ani mai mult decât ceilalţi”
Grăsimile saturate pot creşte LDL, ceea ce duce, implicit, la intensificarea riscului de apariţie a bolilor de inimă. Acestea sunt deci cele pe care trebuie să le evitați, iar ele se găsesc în produse alimentare precum: untul, untura, smântâna, brânza, carnea grasă, prăjiturile, biscuiţii şi ciocolata. Citiţi etichetele alimentelor pentru a afla cantitatea de grăsimi saturate. În plus, verificaţi existenţa cuvântului hidrogenat. Dacă acest termen este prezent în lista ingredientelor produsului dumneavoastră, înseamnă că el conţine transgrăsimi care favorizează creşterea nivelului de LDL (sau colesterol rău). „Viaţa urbană reprezintă un risc major pentru bolile cardiovasculare. Iar asta pentru că ea înseamnă mâncare pe fugă, semipreparate foarte dulci sau foarte sărate, lipsă de mişcare, aer poluat, fum... În plus, trebuie să reînvăţăm să păstrăm momente pentru noi. Cei care dorm jumătate de oră după prânz trăiesc cu zece ani mai mult decât ceilalţi”, a mai spus medicul cardiolog.
Interesați-vă de istoricul familial
Dacă aveţi peste 40 de ani sau dacă un membru al familiei dumneavoastră are colesterolul ridicat, dacă a fost diagnosticat cu boli de inimă sau a avut un accident vascular cerebral, este foarte important să întrebaţi medicul dumneavoastră dacă trebuie să vă supuneţi unor teste de măsurare a colesterolului. „Dintre cele aproximativ 250.000 de persoane care decedează anual în România, 150.000 mor din cauza bolilor cardiovasculare, boli cardiovasculare însemnând 80%-90% ateroscleroză și complicațiile ei. De exemplu, la Timișoara, în fiecare zi sunt zece evenimente acute cardiovasculare, aceasta însemnând aproximativ șase cazuri de infarct sau sindrom acut coronarian și restul accidente cerebrale. Aceasta este ceea ce vedem noi la spital, pentru că adeseori oamenii nu ajung la timp”, declară profesor doctor Dan Gaiță, președintele Fundației Cardio Prevent.
Medicul vă poate sfătui asupra schimbărilor necesare în stilul de viaţă şi poate să vă recomande și ceva medicamente. Dacă vă este prescris un tratament, este important să urmaţi cu atenţie instrucţiunile.
Optaţi pentru gătitul la aburi, la cuptor sau pe gril!
Medicii recomandă următoarele metode de scădere a nivelului colesterolului. Slăbiţi până ajungeţi la o greutate normală! Mâncaţi mai multe fructe şi legume! Consumați mai multe cereale integrale şi pâine neagră! Alegeţi carnea slabă! Consumați produse bogate în grăsimi esențiale Omega 3 și Omega 6. Alegeţi lactate cu un conţinut scăzut de grăsime! Consumaţi doar ocazional dulciuri, alimente de tip fast-food sau gustări nesănătoase precum chipsurile, snacksurile etc. Evitaţi prăjelile, iar în pro cesarea alimentelor, optaţi pentru gătitul la aburi, la cuptor sau pe gril!