de Gabriela Niculescu
Recent, a fost anunțată lansarea, în România, a insulinei bazale de ultimă generație (insulină glargin, de origine ADNr, injectabilă, cu 300 de unităţi pe mililitru), indicată pentru tratamentul adulților cu diabet zaharat de tip I și II. Noul produs a demonstrat un control glicemic stabil și prelungit, cu o durată de acţiune de peste 24 de ore, cu o variabilitate redusă a glicemiei, la aceeași persoană, pe parcursul zilei, în comparație cu insulina glargin disponibilă până în acest moment (insulină glargin, de origine ADNr, injectabilă, cu 100 de unităţi pe mililitru). România, ţara în care Nicolae Paulescu a descoperit insulina, este în primul val de ţări europene în care persoanele cu diabet au acces la insulina bazală de ultimă generație.
„Un control deficitaral glicemiei reduce calitatea vieții”
Conform Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aproximativ 700.000 de români suferă de diabet zaharat. Obiectivul tratamentului diabetului este de a aduce nivelurile de glucoză din sânge la ținta de control, cu scopul de a reduce incidenţa apariţiei complicaţiilor micro şi macrovasculare ale diabetului. Totuși, aproximativ 50% dintre persoanele cu diabet care urmează sau nu un tratament cu insulină nu își ating ținta de control a glicemiei. „Diabetul este asociat cu fluctuații rapide ale nivelului de glucoză din sânge, iar un control instabil al glicemiei poate duce la hiperglicemie şi hipoglicemie. Acestea pot contribui la apariţia mai precoce a complicaţiilor microvasculare (afectarea oculară, renală a nervilor periferici) şi macrovasculare (evenimente cardiovasculare). Un control deficitar al glicemiei, apariţia complicaţiilor şi aderența redusă la tratament contribuie la reducerea calității vieții persoanei cu diabet și la creșterea cheltuielilor de sănătate”, a explicat profesor doctor Cristian Serafinceanu, președinte al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Stiloul injector a fost eficientizat
Noul produs, Toujeo, este inclus pe lista de medicamente compensate integral și este disponibil prin intermediul unui stilou injector preumplut, Toujeo Solo Star, ce conține 450 de unități de insulină și care permite o doză maximă de 80 de unități pentru o singură injecție. Stiloul prezintă elemente de design ergonomic, printre care o etichetă mai mare pentru citirea informațiilor importante și diferențierea cromatică clară, printr-un suport de cartuș colorat, iar acul are doar 6 milimetri lungime şi 0,25 mm în diametru. Noul dispozitiv necesită un efort mai mic la apăsarea butonului, care se face vreme de cinci secunde, până la golirea cartuşului, iar procedura nu este dureroasă.
„Este cea mai utilizată în practica medicală curentă din întreaga lume”
Diabetul este o boală evolutivă şi de aceea, deşi există mai multe opţiuni de tratament, multe persoane cu diabet de tip II au nevoie de insulină pentru a obține un control adecvat al glicemiei. În procesul de gestionare a diabetului, inițierea terapiei cu insulină este uneori întârziată din diferite motive (inerţie clinică, teamă de injecţie etc.), unul dintre acestea fiind şi teama de hipoglicemie. „Insulina bazală analog este deja un standard pentru tratamentul persoanelor cu diabet zaharat de tip I şi II. În acest context, insulina glargin s-a impus prin eficacitate şi siguranţă dovedite (hipoglicemie, siguranţa cardiovasculară), fiind insulina bazală analog cea mai utilizată în practica medicală curentă din întreaga lume. Cu toate acestea, atât medicul, cât şi pacientul se confruntă cu necesitatea realizării echilibrului dintre controlul diabetului și riscul de hipoglicemie, ceea ce poate limita capacitatea de a optimiza tratamentul cu insulină bazală. Aceasta duce la diminuarea încrederii pacienților în capacitatea de autocontrol. De aceea, este binevenită o nouă formulare de insulină glargin care, prin reducerea riscului de hipoglicemie, administrarea mai flexibilă, controlul mai stabil al glicemiei pe durata a 24 de ore, va îmbunătăţi atât controlul diabetului, cât şi calitatea vieţii persoanelor cu diabet”, a declarat profesor doctor Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române și președinte de onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Are un profil de siguranţă favorabil
Eficacitatea și siguranța noii formule de insulină au fost evaluate prin programul de studii clinice Edition, care include mai multe studii internaționale de fază III, ce au inclus peste 3.500 de adulți cu diabet zaharat de tip I sau II, necontrolați cu tratamentul lor actual. România s-a numărat printre țările incluse în studiul Edition, prin intermediul a numeroşi investigatori și pacienți.
Noua insulină și-a demonstrat capacitatea de a controla eficient glicemia, având totodată un profil de siguranță favorabil. În studiile derulate la pacienți cu diabet zaharat de tip II, noua insulină a demonstrat un risc semnificativ mai mic de episoade hipoglicemice diurne (în orice moment al zilei) și nocturne, comparativ cu insulina glargin disponibilă până în acest moment (insulină glargin injectabilă, 100 U/mL).
Obstacole în calea iniţierii şi menţinerii profilaxiei
Unul dintre motivele pentru care persoanele care suferă de diabet evită insulina include bariera psihologică reprezentată de perspectiva luării în greutate sau îngrijorările legate de faptul că regimul de tratament cu insulină este restrictiv şi inflexibil. Una din trei persoane cărora li se prescrie insulină nu devine niciodată utilizator permanent din diferite motive, printre care lipsa educaţiei medicale, prejudecăţii despre insulină şi lipsa încrederii în sine. Prin urmare, medicii au rezerve în a prescrie insulina, anticipând că pacienţii lor se vor opune. Chiar dacă totuşi pacienţii ajung să iniţieze terapia cu insulină, ratele de întrerupere a tratamentului sunt ridicate, din cauza temerilor legate de hipoglicemie şi a unei lipse percepute de eficacitate în primele câteva săptămâni de la iniţiere sau tranziţie.
Teama poate duce la o aderenţă slabă la tratament
Adesea subraportată, hipoglicemia este unul dintre cele mai frecvente evenimente adverse cu care se confruntă utilizatorii de insulină, iar temerile legate de episoadele hipoglicemice pot întârzia iniţierea terapiei cu insulină, pot restricţiona titrarea şi titrarea optimizată şi pot conduce la întreruperea timpurie a tratamentului. De asemenea, hipoglicemia poate slăbi încrederea pacienţilor în capacitatea de autocontrol. Hipoglicemia este recunoscută de foarte mult timp ca fiind un factor limitativ important în controlul glicemiei la pacienţii cu diabet. Teama de hipoglicemie este o povară psihologică suplimentară cu care se confruntă pacienţii cu diabet de tip II şi care diminuează voinţa pacienţilor de a-şi lua medicaţia conform indicaţiilor, ceea ce limitează optimizarea terapiei medicamentoase.