de Gabriela Niculescu
Societatea Națională de Medicina Familiei, cu sprijinul Fundaţiei Nutricia Early Life Nutrition, a lansat campania de informare publică „Importanța nutriției în primele 1.000 de zile”, un demers ce își propune să atragă atenția asupra importanței nutriției de la faza de concepție până la vârsta de 2 ani, o fereastră unică de intervenție nutrițională pentru sănătatea viitorului adult. Ceea ce faceţi și mâncaţi în primele 1.000 de zile reprezintă cheia sănătății pentru întreaga viață. Aceste zile se referă la perioada cuprinsă între prima zi de sarcină și a doua aniversare a copilului. Specialiştii din domeniu ne-au oferit detalii importante privitoare la alăptare, de la beneficii până la poziţiile ideale de alăptat.
Reduce incidenţa obezității şi diabetului pentru viitorul adult
Organizația Mondială a Sănătații recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării alături de începerea diversificării la sfatul medicului. Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copil, iar beneficiile sale se vor simţi pe tot parcursul vieţii viitorului adult.
Doctor Sandra Alexiu, vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, ne-a spus care sunt beneficiile laptelui matern pentru copil: pe termen scurt, sugarul beneficiază de protecţie împotriva infecţiilor gastrointestinale, respiratorii, a alergiilor, a bolilor infecțioase şi de reducere a incidenței diareii. Pe termen lung, alăptarea se asociază cu incidenţa scăzută a obezității şi a diabetului zaharat tip II, reducerea riscului de apariţie a hipercolesterolemiei şi a hipertensiunii arteriale şi cu performanţe mai bune la testele de inteligenţă.
Stimulează sinteza de anticorpi în organismul matern
Totodată, alăptarea este benefică şi mamei, fiind asociată și cu reducerea riscului de: cancer mamar sau ovarian, diabet de tip II, boli cardiovasculare şi osteoporoză. Pe lângă aceste beneficii individuale, mai există şi cele comune. În perioada alăptării se stabileşte o legătură emoţională importantă între mamă şi copil, iar starea pe care o are mama poate să influenţeze cu uşurinţă şi pe cea a copilului, după cum susţine Diana Stănculeanu, psihoterapeut și coordonator al programelor „Salvați Copiii”. În plus, apropierea dintre mamă şi bebeluşul său stimulează sinteza şi secreţia de anticorpi în organismul matern.
Sfaturi pentru iniţiere şi menţinere
Factorii de mediu au un impact mult mai mare asupra sănătății decât moștenirea genetică şi s-a estimat că cel mult 20 de procente din starea de sănătate de-a lungul vieții pot fi explicate prin bagajul genetic. Înseamnă că cel puțin 80 de procente din această stare sunt determinate de factorii de mediu, incluzând nutriția și stilul de viață. Iată de ce o alăptare corectă este esenţială. Consultantul de lactaţie Mihaela Timofte ne-a recomandat cele mai bune poziţii de alăptare și ne-a oferit sfaturi pentru alăptarea cu succes. Astfel, e bine să ştiţi că alăptarea trebuie iniţiată în primele două ore de la naştere. Contactul piele-pe-piele dintre mamă şi nou-născut imediat după naştere creşte în mod semnificativ succesul alăptării. Alăptarea la cerere, ziua şi noaptea, este secretul unei producţii optime de lapte. Apoi, frecvenţa supturilor la nou-născut este de 8-12 ori în 24 ore, iar specialiştii recomandă să vă priviţi copilul, nu ceasul. Alte sfaturi ar mai fi să spuneţi nu suzetei şi biberonului, să alăptaţi în public şi să nu ezitaţi să cereţi ajutorul specialiştilor.
Ataşarea corectă la sân
Specialiştii recomandă o serie de paşi pentru ca ataşarea la sân să fie făcută în mod corespunzător, de ea depinzând succesul alăptării:
Poziţia leagăn
Poziţia leagăn este cel mai folosită în primele săptămâni după naştere. Mama stă şezând, cu spatele sprijinit, iar copilul, în curbura braţului său. Dacă alăptează la sânul drept, mama pune mâna dreaptă sub bebeluş, ţinându-l în braţe ca într-un leagăn.
Poziţia culcat lateral
Poziţia culcat lateral presupune ca mama să fie culcată lateral, braţul de jos să fie îndoit, iar copilul să stea cu capul în curbura braţului, cu burtica spre mămică. Această poziţie este recomandată pentru alăptarea nocturnă şi după ce mama a prins ceva experienţă, pentru că manevrarea bebeluşului poate fi dificilă.
Poziţia dansatorului
La poziţia dansatorului, copilul este culcat pe antebraţul mamei şi mâna sprijină sânul pe aceeaşi parte, iar bebeluşul suge din sânul opus mâinii care îl ţine. Această poziţie este potrivită pentru alternarea sânilor la acelaşi alăptat, deoarece nu trebuie schimbat modul de ţinere al copilului, iar mama are sub control şi mişcările capului copilului. De asemenea, această poziţie este folosită la alăptarea copiilor prematuri sau care au dificultăţi la apucarea sânului.
Poziţia minge de fotbal
În cazul poziţiei minge de fotbal, copilul stă culcat pe sub braţul mamei, pe şoldul acesteia, fiind alăptat din sânul aflat de aceeaşi parte. Mâna mamei susţine braţul, capul şi gâtul bebeluşului, în vreme ce picioarele copilului sunt întinse de-a lungul şoldului mamei. Poziţia este potrivită pentru copiii prematuri şi pentru gemeni.
Cum păstraţi corect laptele
Este foarte important ca laptele matern să nu se altereze dacă alegeţi să-l stocaţi în recipiente adecvate. Iată cum puteţi să-l păstraţi corespunzător: în cameră, la 25 de grade Celsius, îl puteţi ţine între şase şi opt ore; în frigider, la 4 grade Celsius, păstraţi-l maximum 24 de ore; la congelator încorporat în frigider (tip vechi), la -15 grade Celsius, ţine maximum două săptămâni; la congelator cu uși separate, la -18 grade Celsius, laptele rezistă maximum trei luni; la combină cu deep freezer (sertare cu ușă separată), la -20 grade Celsius, poate fi păstrat maximum șase luni.