de Alexandra Rotărescu
I se spune „aerpocalipsa” sau „aermagedon” și este prima criză de aer respirabil din istoria omenirii. Are loc în marile orașe chinezești și afectează milioane de oameni, care, odată cu instalarea codului roșu de poluare la Beijing, sunt nevoiți să ia măsuri unice de supraviețuire.
Cod roșu de poluare
Luna decembrie 2015 nu le-a adus chinezilor speranța unui viitor mai bun. Dimpotrivă. În capitala țării, a fost instaurat codul roșu de poluare pentru prima dată în lume. Nu este o noutate pentru locuitorii din marile orașe industrializate chinezești să iasă din casă cu mască pe față, smogul toxic fiind vizibil de ani întregi, însă guvernanții le promiseseră oamenilor reducerea nivelului periculos al noxelor. Ce s-a întâmplat în schimb? Lucrurile s-au înrăutățit de fapt, iar autoritățile au recunoscut, într-un final, gravitatea situației.
Inițiativa aparține unor oameni de afaceri
Nici bine nu s-a instalat codul roșu de poluare, că măsurile „salvatoare” au și început să apară. Și nu ne referim aici la decizia primăriilor de a limita circulația autovehiculelor în zonele sufocate de noxe sau la amenzile plătite de fabricile și uzinele care poluează, ci la găselnițele particularilor. Pe 16 decembrie, „The Telegraph” publica un amplu material despre importul de aer respirabil adus tocmai din Munții Canadei. Inițiativa aparține unor oameni de afaceri care au fondat încă de anul trecut compania „Vitality Air”, a cărei activitate este îmbutelierea aerului proaspăt, cu acelaşi nume, din Munții Stâncoși. Totul a început, pentru partenerii Moses Lam și Troy Paquette, mai mult în joacă. Niciunul dintre ei nu se gândea că „afacerea” lor va avea vreodată succes, însă condițiile actuale - inimaginabile, de altfel, acum câțiva ani! - în care trăiesc chinezii au transformat micul lor experiment într-o mult așteptată soluție. Cei doi au umplut inițial o pungă cu aer, pe care au vândut-o pe eBay cu 50 de cenți, după care au încasat pentru cea de-a doua pungă nu mai puțin de 160 de dolari, fapt care i-a făcut să creadă că există cu adevărat o piață pentru asemenea produs inedit.
Aerul, de 50 de ori mai scump decât apa
Profitând de criza din China, Moses și Troy au început să exporte Vitality Air în marile orașe ale celui mai populat stat de pe glob, iar, în prezent, abia mai fac față cererilor în continuă creștere. „În Munții Stâncoși găsim cel mai proaspăt aer. Acolo umplem recipiente masive, prin compresie curată, captând aerul pur, fără contaminare. Odată întorși la fabrică, începem să umplem tuburile cu aer proaspăt”, au declarat încântați producătorii. Toate bune și frumoase, însă asemenea produs esențial este - cel puțin deocamdată - destinat doar păturii avute a societății. Conform spuselor unui distribuitor chinez, clientul de bază este omul bogat, care, plin de generozitate, le oferă celor apropiați o gură de aer proaspăt. La propriu. Alți consumatori sunt tinerii care frecventează cluburile de lux și care vor să dea bine în fața celorlalți afișându-se cu ultima noutate de pe piață: tubul cu oxigen. Bătrânii, tot mai afectați de aerul irespirabil și compușii toxici din atmosferă, sunt nevoiți să-și pună la bătaie pensia pentru a achiziționa mult căutatul produs. Prețul la care se ridică o sticlă de 7,7 litri de aer dintr-un parc național din Canada este de 100 yuani (14 euro), aerul fiind de 50 de ori mai scump decât o sticlă cu apă minerală! Dar nu numai întreprinzătorii canadieni profită de pe urma acestei „aerpocalipse”, proprietarul unui restaurant din orașul Zhangjiagang a considerat potrivit să le ceară clienților săi „taxă pe aer curat” în valoare de 1 yuan (0,15 dolari), pentru a acoperi costul unei instalații de purificare a aerului.
S-a depășit de 20 de ori limita de siguranţă
Să te joci în aer liber, să te plimbi prin natură, să iei o gură de aer proaspăt, toate acestea sunt doar amintiri pentru locuitorii din orașele industrializate ale Chinei, care nici nu mai țin minte de când n-au mai văzut un apus de soare. Pâcla toxică ce s-a lăsat peste oraș îi împiedică pe oameni să mai admire cerul senin sau chiar să mai vadă ceva la distanță de 75-100 m. Și tocmai ca să nu uite cum arată minunile naturii, autoritățile locale au instalat prin orașele afectate de smog ecrane imense pe care sunt proiectate imagini cu norișori albi pe un cer senin și apusuri splendide. Inițiativa a fost pusă în practică încă din ianuarie 2014, în urma plângerilor venite din partea populației expuse zilnic la poluare. Nu schimbă, din păcate, datele problemei cu mult, compușii toxici fiind, de fapt, în creștere. În apropiere de Beijing, concentrația de particule care pun sănătatea oamenilor în pericol a ajuns la peste 500 mg pe metru cub, în timp ce limita maximă admisă este de doar 25! Dacă în 2014, când nici nu se punea problema instalării codului roșu, poluarea era de 20 de ori mai mare decât limita de siguranţă pentru sănătatea oamenilor, gândiți-vă cât trebuie să fie acum!
S-a semnat primul acord din lume cu privire la modificările climatice de pe Pământ
Adevărul cu privire la situația actuală din China încă nu-l cunoaștem pe deplin, în ciuda eforturilor ecologiștilor de-a ne informa cât mai corect. Cert e că dezvoltarea accelerată a economiei chinezești a venit la pachet cu un preț mult prea scump pe care cetățenii acestei țări, vrând-nevrând, îl plătesc. Impresionați de situația din orașele din China, dar și îngrijorați de încălzirea globală, mai-marii lumii s-au întâlnit în decembrie 2015 în Franța pentru a trasa măsuri menite să reducă emisiile de carbon pe întregul mapamond. După 13 zile de negocieri, s-a semnat primul acord din lume cu privire la modificările climatice de pe Pământ. Astfel, 195 de state, printre care și China, au fost de acord cu măsurile impuse la Paris. Vestea bună e că s-a ajuns, în sfârșit, la recunoașterea gravității problemei. Partea proastă e că setul de măsuri stabilite e deja criticat de oamenii de știință, care-l consideră „absolut insuficient”, și poate fi tardiv, el începând să fie pus în aplicare abia din 2020.
Statistici îngrijorătoare
Soluţiile statului chinez: