de Dana Purgaru
Nu mai e un secret pentru nimeni faptul că trăim vremuri grele în ceea ce privește efectele încălzirii globale asupra climei, fenomene extreme având loc din ce în ce mai frecvent. Acestea nu au efecte negative numai asupra calității vieții oamenilor, ci și asupra stării de sănătate, după cum arată ultimele date ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Cu 250.000 mai multe decese între 2030 şi 2050
Perspectivele nu sunt deloc îmbucurătoare în privința urmărilor directe ale schimbărilor climatice asupra viitorului nostru. Se estimează că între 2030 și 2050 acestea ar putea antrena anual aproape 250.000 de decese în plus, dintre care circa 38.000 cauzate de expunerea la căldură a persoanelor în vârstă, 48.000 provocate de diaree, 60.000 ca urmare a paludismului și 95.000 din cauza subnutriției copiilor. În ceea ce privește costurile efectelor negative directe asupra sănătății, acestea se situează între 2 și 4 miliarde de dolari pe an până în 2030, mai spun experții OMS.
Au crescut frecvența și intensitatea perioadelor de caniculă
Este greu de măsurat „partea exactă a încălzirii climei” în ceea ce privește problemele de sănătate, afirmă Robert Barouki, specialist în această problematică în cadrul institutului francez Inserm (Institut national de la santé et de la recherche médicale). Întotdeauna au existat canicule, „dar frecvența și intensitatea lor au crescut”. O expunere mai puternică la raze ultraviolete poate conduce la cancere de piele, mai spune acesta.
Dr. Patrice Halimi, secretar general al Asociației Santé Environnement France, consideră că nu se poate vorbi despre „o cauză care antrenează o singură consecință”, ci despre „un ansamblu de evenimente” susceptibile de a afecta sănătatea. Aceeași constatare este valabilă pentru catastrofele naturale legate de fenomene meteorologice - cu o triplare din anii ’60 și până în prezent, acestea au condus la o supramortalitate. „În fiecare an, aceste catastrofe au provocat peste 60.000 de decese, în special în țările în curs de dezvoltare”, estimează OMS.
Se intensifică riscul de alergii
Temperaturile crescute favorizează de asemenea dezvoltarea unor plante ce provoacă alergii, cum este ambrozia, ce ar urma să invadeze progresiv întreaga Europă, cu o concentrație de polen de patru ori mai mare până în anul 2050.
În plus, schimbările climatice vor prelungi probabil sezonul de transmitere a anumitor maladii și vor modifica răspândirea lor geografică, potrivit OMS. „Încălzirea climei favorizează răspândirea maladiilor infecțioase care depind de vectori precum țânțarii”, explică dr. Halimi. Transmis de țânțarul anofel, paludismul ucide aproape 800.000 de persoane pe an, menționează Organizația Mondială a Sănătății. „Țânțarii Aedes, vectori ai febrei dengue, sunt și ei foarte sensibili la condițiile meteorologice. Potrivit unor studii, două miliarde de persoane în plus ar putea fi expuse riscului de transmitere a febrei dengue până în anii 2080”, adaugă OMS.
Amplifică manifestările bolilor respiratorii
Încălzirea climei se află la originea unei creșteri a concentrațiilor de ozon, ce afectează persoanele cu boli respiratorii cronice ca astmul. Totodată, contribuie la creșterea poluării cu particule fine prin intermediul incendiilor de pădure, care ar urma să se înmulțească și să se întindă spre nord în anii următori, apreciază Bruno Housset, președinte al Federației franceze de pneumologie. Aceste particule fine, care pot pătrunde adânc în aparatul respirator, pot favoriza cancerul pulmonar și anumite maladii cardiovasculare, precum și astmul. Aproximativ 300 de milioane de persoane suferă de astm, semnalează OMS, potrivit căreia creșterea temperaturilor ar urma să contribuie la creșterea mortalității legate de această patologie.