de Gabriela Niculescu
Cancerul de prostată este a cincea cauză de deces prin cancer în România, pe primul loc situându-se cel de plămâni. Incidența apariției acestui tip de maladie în rândul populației masculine este extrem de mare, unul din şase bărbaţi ajung s-o dezvolte. Astfel, 4.532 de cazuri noi de cancer de prostată sunt estimate, anual, în România, iar peste 2.000 de bărbați mor din această cauză în fiecare an. La nivel mondial, este a doua cel mai frecvent diagnosticată formă de cancer la bărbați - 15% din toate cancerele, cu 307.000 de decese înregistrate anual. Însă, acum există o nouă speranţă pentru pacienţii români cu cancer de prostată în fază terminală: beneficiază de un nou tratament, abiraterona, care este inclus în programul național. Pacienții români pot avea acces la acest tratament în mod gratuit, pe baza recomandării de la doctorul oncolog. Despre această maladie am primit informaţii de la cei mai importanţi specialişti ai domeniului.
Factorii de risc: vârsta, ereditatea, nivelul crescut de testosteron
Cancerul de prostată este o afecțiune malignă a glandei prostatice, un organ de mărimea unei castane, situată sub vezica urinară a bărbatului. Principalii factori de risc sunt: vârsta (peste 50 de ani, riscurile cresc exponențial în fiecare an), etnia (bărbații albi și asiatici au un risc mai mic de a dezvolta boala), ereditatea şi nivelul crescut de testosteron. Alți factori sunt: dieta dezechilibrată (consumul excesiv de carne roșie crește ușor riscul de cancer de prostată), stilul de viață (fumatul). Cancerul de prostată apare rar sub vârsta de 40 de ani şi este cu precădere o boală a bărbatului cu vârsta peste 65 de ani. Un test de sânge (PSA - antigenul specific prostatic) poate detecta cancerul de prostată în stadiu precoce, deci vindecabil. În cazul unui istoric în familie, primul consult medical trebuie făcut la 40 de ani, iar fără istoric în familie, la 50 de ani.
Cele mai folosite modalități de tratament în cancerul de prostată erau până acum radioterapia, tratamentul cu hormoni (hormonoterapia) și chimioterapia, fiecare dintre ele asociate cu efecte adverse ce au impact negativ asupra calității vieții pacienților. Noul tratament, abiraterona, este neinvaziv, prelungește și îmbunătățește viața bolnavului.
„Este asimptomatic”
Academician profesor doctor Ioanel Sinescu, președintele Asociației Române de Urologie, ne-a vorbit despre simptome şi depistare: „Toți bărbații care ar ajunge la vârsta de 120 de ani ar suferi de cancer prostatic. Situându-se ca incidență pe locul I, cancerul de prostată îi însoțește, pe mulți dintre bărbați, o lungă perioadă. Cancerul de prostată nu poate fi prevenit, dar depistarea afecțiunii în stadii incipiente oferă șanse reale de vindecare. Orice bărbat trecut de vârsta de 50 de ani trebuie să fie evaluat anual, pentru a i se confirma sănătatea prostatei. Evaluarea constă în determinarea nivelului seric al antigenului specific prostatic (PSA), ecografia aparatului urinar și tușeul rectal. În stadii precoce, cancerul prostatic este asimptomatic. Apariția unor semne clinice de tipul urinării frecvente, dificile, senzația de evacuare vezicală incompletă şi altele impun evaluarea urologică chiar înainte de vârsta de 50 de ani. Depistarea precoce a cancerului prostatic oferă șansa controlului bolii pe termen lung sau chiar a vindecării. Spre deosebire de alte forme de neoplazie, cancerul de prostată permite o supraviețuire mai lungă, cu o calitate a vieții mai bună, în condițiile diagnosticului precoce și ale tratamentului adaptat stadiului evolutiv al afecțiunii.
„Abiraterona, primul agent nonchimioterapeutic de tratament”
Doctor Florin Băcanu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Oncologie Medicală din România, ne-a explicat evoluţia bolii şi noua speranţă în ceea ce priveşte tratamentul: „Majoritatea pacienţilor nou-diagnosticaţi cu cancer de prostată răspund iniţial bine la tratamentul chirurgical sau medical. Rata de supravieţuire a cancerului de prostată este mare. Studii din SUA raportând o rată de supravieţuire la cinci ani de 100% când boala se manifestă la nivel localizat sau regional. Cu toate acestea, la peste cinci ani de la diagnostic, majoritatea pacienţilor dezvoltă o boală progresivă, rezistentă la tratamentele hormonale. În timp, evoluţia bolii devine mai rapidă, iar 40% dintre pacienţii diagnosticaţi cu boala localizată progresează la stadiul metastatic (95% la nivelul sistemului osos). În general, la doi ani după apariţia metastazelor, pacienţii dezvoltă rezistenţă la tratamentele hormonale. Până de curând, opţiunile de tratament pentru cancerul de prostată metastatic rezistent la tratamentele hormonale erau limitate (chimioterapie) şi erau asociate cu efecte adverse ce aveau un impact negativ asupra calităţii vieţii. După chimioterapie, singura opţiune era îngrijirea paleativă. Aprobarea de către EMA, în 2011, a primului agent nonchimioterapeutic pentru această categorie de pacienţi (abiraterona) a însemnat schimbarea paradigmei de tratament în cancerul de prostată metastatic rezistent la tratamentele hormonale. Tratamentul cu abiraterona este disponibil acum şi pacienţilor români, rezolvând astfel una dintre situaţiile critice din oncologie, în care nu aveam alte soluţii terapeutice etiologice la îndemână.”
„Aproape doi ani trec din momentul în care apar primele semne de afectare a aparatului urinar şi momentul în care bărbatul decide să se adreseze medicului. Cei doi ani de suferinţă în linişte pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte“ (doctor Marius Geantă)
Pacient: „Am urmat toate terapiile cunoscute, iar noua medicaţie mă face să fiu optimist“
Mihai Stoiculescu, pacient diagnosticat cu cancer de prostată, a acceptat să ne împărtăşească experienţa sa cu această boală: „La 59 de ani, împins de la spate de soția mea, am mers pentru prima dată la un consult la medicul urolog. Nu aveam nicio supărare, niciun simptom, trebuia să fie doar un control de rutină. Doar că în urma acelui consult mi s-a spus că am probleme cu prostata. Primul tratament recomandat de doctor Sinescu de la Spitalul Fundeni a fost de radioterapie. Am urmat 40 de ședințe zilnice, în urma cărora valoarea testului PSA a scăzut de la 16 la 1,31. Lucrurile au început să evolueze destul de rapid după trecerea acestor ani, astfel că după un nou control, de această dată la doctor Băcanu, mi-a fost recomandat tratamentul cu hormonoterapie. Câțiva ani, până la sfârșitul anului 2014, medicamentele au ținut în frâu valorile PSA, dar curând au început să crească din ce în ce mai mult, de la 130-160 la valoarea 603 în luna februarie a acestui an. Atunci, am început tratamentul cu abiraterona, iar după doar o lună, valoarea PSA a scăzut la 188. Am urmat toate terapiile cunoscute pentru această boală: radioterapie, hormonoterapie, chimioterapie, și aceasta a fost tot ce puteam face ca pacient diagnosticat cu cancer de prostată. Pe mine, acest nou tratament mă face să fiu optimist, să privesc înainte, mă face să cred că voi apuca să împlinesc și 80 de ani sau poate chiar mai mult, să-mi văd strănepoții! Îmi păstrez optimismul, nu mă gândesc că sunt bolnav și aș vrea să le transmit tuturor pacienților cu aceeași boală să nu intre în panică! Medicina are răspuns pentru toate!”
Bărbații supraponderali, cu indice de masă corporală mai mare de 32,5%, au un risc de apariție a cancerului de prostată cu o treime mai mare decât ceilalți