de Cristina Ghiţă
Din Egiptul Antic, perioadă din care datează prima formă de proteză, şi anume o atelă din lemn pentru tibie, şi până în zilele noastre, medicina a progresat constant, dar cu o viteză accelerată mai ales în ultimul secol, când tehnologia, ştiinţa, ingineria au complotat împreună pentru a găsi soluţii la probleme medicale ce în urmă cu câteva secole păreau de-a dreptul science-fiction. Şi dacă bionic era doar un cuvânt futurist auzit în filme, astăzi este un termen frecvent utilizat în medicină, şi mai ales în protetică.
Descoperirea anului: coloana bionică
În mai puţin de un an, un astfel de dispozitiv va fi implantat în creierul a trei pacienţi paraplegici. Proteza constă într-un stent cu 12 electrozi care ajunge în creier printr-o procedură folosită deja pentru protezarea arterelor, şi anume prin împingerea dispozitivului printr-un vas de sânge cu ajutorul unui cateter. Aproape 40 de cercetători au lucrat la acest implant, nu mai mare de 2,5 centimetri, care, montat în cortex, în zona ce controlează locomoţia, îi va putea ajuta pe pacienţii paralizaţi să meargă din nou.
Comenzile vor fi transmise… wireless
Coloana bionică va putea fi controlată doar cu „puterea gândului”, anunţă „The Telegraph”. Stentul va primi semnalele electrice emise de cortex şi le va trimite unui alt dispozitiv implantat la nivelul umărului. Acesta va „traduce” semnalele în comenzi, care vor fi trimise wireless către membrele bionice sau unui exoschelet „îmbrăcat” de pacient. Conform specialiştilor, partea cea mai dificilă a fost inserarea electrozilor în creier fără a produce daune pacientului. „Am reuşit să creăm dispozitivul cel mai puţin invaziv din lume”, a declarat Tom Oxley, unul dintre cercetători. Testele se fac deja pe oi - arată un raport publicat în „Nature Biotechnology” - şi se crede că implantul va fi disponibil publicului larg până în 2020.
ATENŢIE! Cu ajutorul coloanei bionice, cercetătorii speră că vor reuşi să prezică atacurile epileptice sau chiar să trateze Parkinsonul.
Mâna miolitică înlocuieşte membrul amputat
Pentru un om normal, mişcarea mâinii aproape că este executată fără efort fizic sau mental, însă, când vine vorba despre copierea dinamicii unui braţ natural de unul robotizat, lucrurile nu sunt deloc simple. După îndelungi cercetări, oamenii de ştiinţă au creat mâna bionică miolitic controlată, care poate să execute cele mai delicate mişcări. Tehnologia folosită depăşeşte capacitatea de înţelegere a unui nonspecialist: doi electrozi ataşaţi la nivelul pielii culeg şi interpretează semnalele electrice create prin contracţia fibrelor musculare de la nivelul mâinii amputate.
Degetele mâinii sunt motorizate
Când pacientul îşi contractă muşchii rămaşi din antebraţul amputat se transmite un semnal mâinii bionice, pe care aceasta îl transformă în impulsuri electrice. Apoi, prin intermediul a cinci motoraşe, degetele artificiale sunt mişcate. Proteza este astfel gândită, încât fiecare deget se mişcă independent, la fel ca şi cele normale, iar policele poate efectua chiar şi o mişcare de rotaţie. Mai mult decât atât, mâna bionică se ataşează fără intervenţii chirurgicale, la fel ca o proteză pur estetică. Materialele folosite reduc riscul apariţiei de iritaţii sau infecţii, fiind biocompatibile.
Armata SUA a finanţat producerea protezei bionice de picior
Proteza robotizată conectată la nervii ce controlau membrul lipsă a fost dezvoltată de cercetătorii de la Institutul de Reabilitare din Chicago, cu sprijinul financiar, în valoare de 8 milioane de dolari, al Armatei americane. Spre deosebire de proteza de braţ care foloseşte aceleaşi principii, aceasta este controlată cu ajutorul creierului. Testele şi dezvoltarea protezei s-au realizat asupra unui tânăr care şi-a pierdut membrul de la genunchi în jos într-un accident de circulaţie. Pregătirile pentru ataşarea piciorului robotizat au început din timpul operaţiei de amputare, când medicii au poziţionat nervii în aşa fel încât ataşarea protezei să poată fi posibilă. După ani de teste, pacientul merge normal, poate urca şi coborî pante de 10 grade.
Ochiul bionic, ideal pentru pacienţii care şi-au pierdut vederea centrală
În Manchester a fost realizat primul implant din lume al unui ochi bionic pe un pacient în vârstă de 80 de ani. Ray Flynn suferea de degenerescenţă maculară uscată. Aceasta este, conform statisticilor, principala cauză de orbire în ţările dezvoltate. Boala duce la pierderea completă a vederii centrale, însă nu afectează vederea periferică. Operaţia, ce a durat patru ore, a reuşit implantarea unei proteze retiniene care transformă în imagini înregistrările video realizate de o cameră video miniaturală ataşată ochelarilor pacientului. Imaginile sunt convertite în impulsuri electrice şi transmise wireless la o reţea de electrozi miniaturali ataşaţi de retină. Electrozii stimulează celulele rămase funcţionale de la nivelul retinei, care trimit mai departe acele informaţii vizuale către creier.
Robotul Frank este primul om bionic
Are 1,83 metri, 77 de kilograme, chipul psihologului Bertolt Meyer de la Universitatea din Zürich, care, născut fără o mână, a purtat toată viaţa o proteză bionică, şi este alcătuit din proteze şi organe colectate de la laboratoare de cercetare din întreaga lume. Frank are aproape un set complet de organe artificiale, inclusiv inimă artificială, sânge, plămâni, pancreas, splină, rinichi, și un sistem circulator de funcționare. Inima artificială este implantată persoanelor care așteaptă un transplant de inimă și are o perioadă de funcționare între 6 şi 12 luni. Sistemul circulator este realizat din vene concepute din rășină, care le imită foarte bine pe cele din corpul uman. Creierul omului bionic seamănă destul de bine cu cel uman. De asemenea, specialiștii au realizat o retină artificială pe care au dispus-o în ochii lui Frank. Un soft special îi permite să poarte o conversație normală și să se comporte precum un om normal. Totuşi, Frank nu are conștiință și nici nu poate experimenta cele mai comune dintre sentimente. Chiar și așa, el este un pas major pe care oamenii de știință l-au făcut spre descoperirea vieții veșnice.