de Cătălina Tăgârță
O echipă de medici a realizat cu succes implantarea cohleară bilaterală a celui mai mic pacient din România (un sugar de numai 9 luni). Intervenția a avut loc la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie” din București - Clinica ORL, în luna iunie 2016.
„Vârsta scăzută egal rezultat de reabilitare auditiv-verbală mai bun”
Alina Savu, mama copilului, a precizat că la momentul externării din maternitate fetița nu a trecut testarea auditivă și astfel au ajuns ulterior la Spitalul Marie Curie pentru investigații amănunțite. „Copilul a fost depistat prin screeningul auditiv efectuat imediat după naștere și a beneficiat de un diagnostic audiologic la vârsta de 3 luni și de o intervenție terapeutică precoce prin protezare auditivă la vârsta de 4 luni, urmată de implantarea cohleară bilaterală”, a declarat doctor Alexandra Neagu, cea care i-a pus bebelușului diagnosticul de hipoacuzie bilaterală profundă. Specialistul se preocupă în mod constant și susținut de conștientizarea importanței screeningului neonatal și a implantării timpurii.
Micuța a fost operată de o echipă mixtă de medici de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie” din București. „Un bebeluș de numai 9 luni a fost supus unei intervenții chirurgicale de implant cohlear bilateral simultan. Este cel mai mic pacient pediatric din România și, totodată, cel mai mic pacient implantat bilateral. Sperăm să avem pacienţi cu vârstă cât mai mică, pentru un rezultat de reabilitare auditiv-verbală cât mai bun”, a precizat conf. dr. Dan Cristian Gheorghe, medic primar ORL.
Intervenția precoce ajută copilul în dobândirea limbajului
În ceea ce privește recuperarea bebelușului, dr. Alexandra Neagu a afirmat că aceasta „va fi una ușoară, datorită faptului că s-a intervenit la o vârstă atât de fragedă, lucru care va ajuta pacientul pediatric extraordinar de mult în dobândirea limbajului. Procesorul extern va fi montat peste o lună, iar din acel moment, sugarul va urma o scurtă perioadă de acomodare, după care va auzi aproape la fel ca orice copil normal”.
De asemenea, mama sugarului și-a exprimat bucuria reușitei acestei intervenții pe pagina personală de Facebook, unde a dorit să împărtășească astfel cu toată lumea fericirea pe care o trăiește: „Viața mea nu a fost nicicând mai frumoasă! Pentru asta, mulțumesc nespus echipei grozave alcătuită din: dr. Alexandra Neagu și conf. dr. Cristian Gheorghe. Dumnezeu a trimis acești îngeri pe Pământ deghizați în doctori. Cum ar putea fi altfel posibilă o așa minune, prima reușită la 9 luni, în România?!”
Identificarea târzie duce la abilități cognitive scăzute
Screeningul la nou-născuți este esențial. Hipoacuzia sau pierderea auzului este una dintre cele mai frecvente afecțiuni auditive după naștere. Aproximativ 2% dintre copii sunt afectați, iar pentru recuperare este important ca deficiențele de auz să fie identificate înainte ca ei să împlinească 6 luni. Iar cu cât diagnosticul este pus mai repede, respectivii copii au o mai bună șansă la a dezvolta aptitudini și abilități echivalente cu ale micuților sănătoși atunci când intră la grădiniță. Piticii cărora nu li se identifică aceste probleme decât foarte târziu (la 2-3 ani) pot suferi de deficiențe ireversibile și de tulburări grave și permanente de vorbire, limbaj, precum și de abilități cognitive scăzute.
Atenție la infecțiile la naștere!
Toți bebelușii ar trebui să aibă parte de screening al auzului după naștere, însă există o categorie de nou-născuți la care acesta trebuie făcut amănunțit. Această categorie include copii născuți din mame care au suferit diverse afecțiuni în timpul sarcinii; au un istoric familial cu afecțiuni auditive; au fost expuse la anumite medicamente cunoscute ca având efect advers asupra auzului. De asemenea, există și altă categorie de copii care au nevoie specială de acest screening: cei care s-au născut prematur; cei care au greutate mică la naștere; cei care au fost privați de oxigen sau au întâmpinat probleme în momentul venirii pe lume; care au o culoare a pielii gălbuie; care prezintă sindroame asociate cu pierderea auzului; cei care au la naștere o formă anormală a capului sau a feței; care suferă de infecții la naștere precum citomegalovirus, sifilis, herpes, toxoplasmoză etc.; cei care primesc scor Apgar scăzut.
Screeningul este noninvaziv
Așadar, dacă vă pregătiți să deveniți părinți, să nu săriți sub nicio formă peste acest screening. Examinarea nu este deloc dureroasă pentru copil. Este o metodă noninvazivă, care presupune menținerea copilului într-un spațiu în care trebuie să stea cât mai nemișcat. Asistenta sau medicul amplasează în urechea sugarului o sondă mică, ce are montate un microfon și un difuzor. Prin aceasta se generează o serie de sunete, iar în momentul în care urechea internă procesează sunetele se trimite un impuls electric către creier. Acestea arată modul în care copilul răspunde la sunete. De asemenea, mai există și un altfel de test, în care se plasează pe capul copilului trei senzori mici legați la un monitor. Se pun două sonde mici în urechi și se trimit mai multe semnale sonore. Un computer măsoară felul în care răspunde copilul la sunete.