de Cătălina Tăgârță
Accidentul vascular cerebral (AVC) continuă să reprezinte una dintre cele mai importante cauze de mortalitate şi morbiditate din lume, în ciuda progreselor terapeutice extrem de importante înregistrate în ultima vreme. De asemenea, AVC reprezintă o a doua cauză de demenţă după Alzheimer şi principala cauză de epilepsie în rândul vârstnicilor. Din nefericire, vârsta la care apare această afecţiune gravă este din ce în ce mai tânără, iar rata globală la adulţii tineri a crescut dramatic. În plus, nu există nicio ţară a lumii în care numărul absolut de persoane afectate de această boală să fi scăzut.
Neuroreabilitarea, singura șansă la o viață normală
Potrivit ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 15 milioane de cazuri noi de AVC au fost înregistrate în întreaga lume. Aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează anual, iar restul rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. Pentru aceştia din urmă, neuroreabilitarea rămâne singura şansă la o viaţă normală. Preocupările neurologilor români sunt tot mai concentrate şi axate pe cercetarea ştiinţifică de top, motiv pentru care evenimentul recent de la Cluj-Napoca, desfășurat sub denumirea „RoNeuro Brain Days”, a reunit specialişti renumiţi din SUA, Austria, Germania, Israel, Belgia, Italia, Rusia, Republica Moldova şi România. „În prezent, recuperarea după accidentele vasculare cerebrale, traumatismele cranio cerebrale sau vertebromedulare nu mai constă doar în terapie fizică. Strategiile actuale au în vedere combinarea recuperării motorii cu cea cognitivă și emoțională. În viitor, vom putea spune unei persoane care a suferit un accident vascular cerebral nu numai unde este leziunea, ci și cauzalitatea complexă a acesteia. De asemenea, vom putea defini un program complex de recuperare fizică, cognitivă și emoțională bazat pe intervenții de tip fizioterapie, suport farmacologic, diverse tehnici de neuromodulare cerebrală, toate într-un model personalizat”, a declarat profesor doctor Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).
România, printre ţările cu cel mai mare risc de AVC
Într-un raport publicat de Comisia Europeană este specificat locul României în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Conform acestui raport, în România, la nivelul anului 2010 rata mortalităţii secundară AVC era de 314,2 la 100.000 de locuitori, fiind pe un dezamăgitor loc trei, după Macedonia şi Bulgaria. „România se află printre ţările cu cel mai mare risc de accidente vascular cerebrale. În plus, îmbătrânirea populaţiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările neurocognitive, ce au drept consecinţă finală demenţa. Pentru toate acestea şi multe altele cercetarea încearcă să vină cu soluţii practice”, a precizat profesor doctor Dafin Mureşanu.
Peste 200 de pacienți au beneficiat în 2015 de tromboliză intravenoasă
Tratamentul AVC cuprinde o paletă largă de intervenţii medicamentoase, chirurgicale şi de neuroreabilitare, care depind de timpul scurs de la debutul simptomelor. În România, la începutul anului 2015 a fost demarat programul „Acţiunea prioritară pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral”, care a permis finanţarea a zece unităţi de neurovasculară (la Bucureşti, Cluj, Târgu-Mureş, Iaşi, Oradea. Timişoara, Suceava), peste 200 de pacienţi beneficiind de tromboliză intravenoasă în 2015. În trei dintre aceste centre (Bucureşti, Timişoara şi Târgu-Mureş) se practică şi tromboliza intraarterială, angioplastia percutantă cu stent şi embolizarea pentru anevris- me rupte, acestea reprezentând manevre minin imvazive de vârf în tratamentul accidentului vascular cerebral.
Procedura reduce dimensiunea ischemiei
Tromboliza are ca şi obiectiv recanalizarea arterială, cu scopul de a reduce dimensiunea ischemiei şi de a salva neuronii aflaţi în zona de penumbră. Limitele trombolizei sunt legate în special de intervalul de timp scurs de la debutul AVC, beneficiul metodei depăşind riscul ei doar dacă se administrează în primele patru-cinci ore de la debutul unui atac vascular cerebral. Plecând de la acest interval temporar (numit de specialiști „fereastră de timp”) s-a dezvoltat şi conceptul „timpul înseamnă creier”. Astfel, cu cât se intervine mai repede, cu atât beneficiul este mai important. Din păcate, în România doar 2%-5% din totalul pacienţilor cu AVC sunt trombolizaţi, motiv pentru care necesitatea găsirii unei terapii complementare, care să poată fi aplicată și mai târziu, este de importanţă vitală. În acest sens, neuroprotecţia, neuroregenerarea şi neuroreabilitarea precoce reprezintă cele mai promiţătoare domenii terapeutice care pot extinde fereastra terapeutică peste intervalul menționat, facilitând în acest fel recuperarea după un AVC.
Intervenţia farmacologică promptă poate reduce dizabilitatea
Neuroreabilitarea reprezintă un element esenţial al tratamentului AVC. Datele din studiile experimentale şi clinice sugerează că mobilizarea şi reabilitarea fizică precoce după AVC sunt utile nu doar în reducerea complicaţiilor, ci şi în grăbirea recuperării. „În ultimii ani am început să dezvoltăm neuroreabilitarea în România într-un context modern, interdisciplinar, în care neurologul, specialistul în medicină fizică şi recuperatorie, psihologul, logopedul, kinetoterapeutul, ergoterapeutul şi asistentul medical lucrează în echipă şi generează rezultatul optim pentru bolnav”, a subliniat profesor doctor Dafin Mureşanu. Recuperarea funcţiilor senzitivo-senzoriale, a funcţiilor motorii şi cognitive este dependentă de mai mulţi factori, cel mai important fiind severitatea deficitului iniţial. Alţi factori importanţi în reabilitare sunt tipul de AVC, localizarea şi dimensiunea leziunii ischemice, vârsta pacientului, sexul, prezenţa comorbidităţilor şi tratamentul aplicat. Există multe date experimentale şi clinice care au arătat că intervenţia farmacologică poate reduce dizabilitatea, în special atunci când este asociată cu terapia fizică. Cele mai studiate medicamente în reabilitarea precoce după AVC sunt Cerebrolysin, amfetamina, levodopa, inhibitorii se- lectivi de recaptare ai serotoninei, metilfenidatul şi piracetamul.