de Monica Beleneş

Comparativ cu un transplant tradiţional, perforant, avantajele unui transplant lamelar sunt incredibile pentru pacienţi, întrucât vindecarea este mult mai rapidă, dioptriile şi acuitatea vizuală se recuperează mai repede, iar pacienţii îşi pot relua activităţile în timp mult mai scurt, după cum şi restricţiile sunt puţine după operaţie. De asemenea, în transplantul perforant, unde este înlocuită întreaga cornee, riscul de respingere este mult mai mare decât în cazul transplantului lamelar, unde nu sunt înlocuite decât structurile corneene bolnave şi unde riscul de respingere scade sub 5%. Dar mai multe detalii despre transplantul de cornee lamelară ne va da Ozana Moraru (medalion), managerul Clinicii Oculus.

„Recuperarea este mult mai rapidă”

- Doamna doctor Ozana Moraru, cine poate fi considerat candidatul potrivit pentru un astfel de transplant?

- Orice pacient care are o modificare de transparenţă, formă sau structură a corneei poate avea indicaţie de schimbare a acestei cornee „bolnave” cu una sănătoasă, respectiv, de transplant de cornee.

- Care este procedura şi cum se poate recupera pacientul?

- Procedura constă în decuparea chirurgicală a corneei „bolnave” a pacientului fie în toată grosimea ei (transplant perforant), fie doar o parte din grosimea ei (transplant lamelar) şi înlocuirea cu grefonul corneean de la donator, şi acesta, la rândul lui, transplantat fie în toată grosimea lui, fie, respectiv, doar anumite straturi. Recuperarea postoperatorie se face treptat, mai lent în cazul transplantului perforant, şi mult mai repede în cel al transplantului lamelar - sub tratament local cu antibiotice, antiinflamatoare şi cicatrizante corneene.

„Analize fac doar bolnavii cronici”

- Cât durează toată operaţia şi ce anestezie se foloseşte?

- Operaţia durează cam 45 de minute - o oră pentru un transplant perforant şi între 45 de minute şi o oră şi jumătate pentru un transplant lamelar, în funcţie de tipul transplantului şi de patologia asociată. Anestezia e locală, cu o injecţie introrbitară, la „colţul” pleoapelor.

- Se fac analize sau există anumite reguli de urmat înainte de operaţie?

- Nu sunt necesare analize speciale pentru această operaţie, ci doar cele uzuale pentru pacienţii care se află sub tratament cronic pentru anumite boli (analize pentru echilibrarea diabetului, a hipertensiunii sau a afecţiunilor cardiace dacă pacienţii se ştiu cu asemenea boli). Cât despre restricţii, nu există.

„Nu necesită internare şi peste noapte”

- Cât de repede se face externarea şi ce riscuri există postoperatoriu?

- Nu necesită internare şi peste noapte, ci doar o zi, până spre seară. În primele zile sau săptămâni există riscul de infecţie de grefon, tensiune oculară sau rejet precoce, dar, mai târziu, aceste riscuri scad semnificativ ca posibilitate de apariţie.

- Se poate ca organismul pacientului să respingă noua cornee?

- Da, există o respingere precoce, care poate să apară din primele săptămâni postoperator, dar există şi un risc de respingere tardivă, care poate să apară oricând în cursul vieţii pacientului. Semnele resimţite de pacient sunt scăderea vederii sau înceţoşarea ei, cu înroşirea de tip inflamatoriu a ochiului. Pacientul trebuie să se adreseze imediat oftalmologului specialist în transplanturi de cornee, care poate institui rapid un tratament antirespingere, tratament care de cele mai multe ori este eficient.

„Dioptriile postoperatorii se corectează cu ochelari”

- Există vreo procedură de corectare a vederii după transplant?

- Exerciţiile oculare nu ajută la nimic în cazul transplantului de cornee. Există un tratament postoperator care ajută la integrarea grefonului la nivelul ochiului „primitorului” şi, implicit, la câştigarea postoperator a vederii, iar mai târziu, ochelarii sunt cei care pot îmbunătăţi şi mai mult vederea - după transplant de cornee, mai întotdeauna sunt nişte dioptrii care trebuie corectate cu ochelari.

- La ce interval trebuie să se vină la control atât postoperator, cât şi pe viitor?

- Prima zi după operaţie este absolut obligatorie, apoi în fiecare zi în prima săptămână; apoi vizitele se răresc la una-două săptămâni, după care e suficient ca pacientul să vină lunar până la patru luni postoperator, apoi o dată la două-trei luni. După un an de la operaţie, controlul poate fi anual sau chiar la doi ani.

„Intervenţia ajunge la 2.500-3.000 de euro“

- La ce costuri se ridică o astfel de intervenţie? Se poate deconta de Casa de Asigurări de Sănătate?

- Operaţia costă între 3.500 şi 4.500 de lei. În această sumă intră şi toate controalele postoperatorii, clinice şi tomografice, pe o perioadă de şase luni. Iar grefonul, luat din import de la băncile de cornee din Europa sau chiar din SUA, valorează între 1.500 şi 1.900 de euro (preţul lor, de plecare din bancă). Din păcate, în România nu se poate deconta nimic din aceste costuri. În alte ţări din Europa, operaţia este integral acoperită de asigurare, inclusiv grefonul (corneea de transplantat).