de Cătălina Tăgârță şi Florica Pintea
Aveţi tensiunea arterială crescută? Suferiţi de diabet? Sunteţi supraponderal? Fumați? Aveţi peste 50 de ani? Există în familie cazuri de boli de rinichi? Dacă răspunsul dumneavoastră este DA la cel puțin una dintre întrebările amintite, nu omiteţi să verificaţi sănătatea rinichilor efectuând un examen de urină sau determinându-vă creatinina serică printr-un simplu test de sânge! E mult mai ușor să preveniți decât să tratați!
600 de milioane de persoane obeze în 2016
Cu ocazia Zilei Mondiale a Rinichiului, marcată anul acesta la 9 martie, sub sloganul „Stil de viață sănătos pentru rinichi sănătoși”, Societatea Internațională de Nefrologie atrage atenția asupra bolilor rinichilor, aducând la cunoștința publicului cele mai recente metode de tratament și de prevenție. Întrucât există o legătură clară între afectarea acestor organe și obezitate, iar statisticile arată că în 2016 peste 600 de milioane de persoane sufereau de obezitate la nivel mondial, e importantă adoptarea unui stil de viață sănătos, ce presupune exercițiu fizic și alimentație corectă.
Nu fumați și mâncați cât mai nesărat
În 2017, Ziua Mondială a Rinichiului promovează educația în ceea ce privește consecințele dezastruoase ale obezității și asocierea acesteia cu bolile renale, recomandând adoptarea unui stil de viață echilibrat și măsuri de sănătate publică menite să transforme prevenția într-o opțiune accesibilă. Pentru menținerea sănătății rinichilor e necesar să urmați cele opt reguli de aur: eliminați sedentarismul și adoptați un stil de viaţă activ; păstrați-vă nivelul glicemiei şi al colesterolului în limite normale; consumați o cantitate suficientă de apă; păstrați-vă valorile tensiunii arteriale la 12/8 (sau valori apropiate); adoptați o alimentaţie echilibrată, fără alimente procesate; menţineți-vă o greutate corporală normală; nu fumați; reduceți pe cât posibil consumul de sare!
Funcția renală, ireversibilă în stadiu avansat al BCR
În România, specialiştii sunt de părere că ne confruntăm cu o creştere a prevalenţei bolilor cronice de rinichi şi cu o tendinţă de subdiagnosticare a acestora. O persoană îşi poate pierde până la 90% din funcţia renală înainte ca primele simptome ce indică boala cronică de rinichi (BCR) să apară. Această afecţiune este de cele mai multe ori asimptomatică şi câteodată este diagnosticată în stadii avansate. Boala cronică de rinichi presupune o degradare progresivă a funcţiei renale, ireversibilă când este identificată în stadii avansate, de aceea prevenirea şi diagnosticarea precoce devin obiective esenţiale.
Atenție la simptomele ce caracterizează uremia!
Boala cronică de rinichi poate fi produsă de cauze variate şi multiple, de la boli tubulo-interstiţiale (infecţii ale tractului urinar, obstrucţie prin calculi, toxicitate medicamentoasă); boli glomerulare (ce apar în diabet zaharat, infecţii sistemice, boli autoimune, tratamente cu unele medicamente, neoplazii); nefropatii vasculare (HTA) până la boli chistice renale. Semnele și simptomele care apar la pacienţii cu BCR pot fi: supraîncărcarea volemică (edeme), hiperkaliemie (creştere anormală a nivelului de potasiu în sânge), acidoză metabolică, hipertensiune arterială, anemie, boală minerală osoasă. Agresiunea iniţială asupra rinichiului poate duce la manifestări clinice variate, de la hematurie asimptomatică până la insuficienţă renală, care necesită dializă. Instalarea insuficienţei renale terminale este marcată de semne şi de simptome care caracterizează un nivel crescut de uremie în sânge (greaţă, vărsături, neuropatie periferică, afectarea sistemului nervos central). În urma dializei, unii dintre bolnavi se refac complet, alţii rămân cu sechele minore, iar o parte prezintă agresiuni repetate ale ţesutului renal, ceea ce duce la afectarea de durată.
Creşterea aportului de calciu, calcificări arteriale coronariene
Instituirea măsurilor de prevenţie a evoluţiei acestui proces, prin terapia cu medicamente care interferează cu mecanismele de progresie a bolii, poate păstra funcţia renală în limite acceptabile. Pe de altă parte, mecanismele homeostatice adiţionale permit și ele menţinerea în limite normale a concentraţiilor de sodiu, potasiu, calciu, fosfor, precum şi menţinerea unei volemii normale. Printre pacienţii cu boală cronică renală, riscul de moarte din cauza bolii cardiovasculare este mult mai mare decât eventualul risc al dializei. În aceste condiții, o atenţie deosebită ar trebui acordată prevenţiei şi tratamentului bolii inimii, care apare printre pacienţii identificaţi cu BCR. De exemplu, creşterea aportului de calciu poate duce la calcificări arteriale coronariene, asociate cu dezvoltarea aterosclerozei coronariene. Pacienţii cu BCR prezintă, de asemenea, un risc crescut pentru o varietate de boli noncardiovasculare, incluzând infecţiile şi cancerul.
Decoctul de mesteacăn are efect diuretic imediat
Pentru recuperarea rapidă a stării de sănătate, puteți recurge și la remediile naturiste. În insuficienţa renală, cu început de edeme, sunt eficiente următoarele produse: infuzie sau decoct din frunze de mesteacăn (o linguriţă la 200 ml apă), cu adaus de bicarbonat de sodiu, din care se beau câte trei căni pe zi, cu efecte diuretice imediate; infuzie sau decoct din flori uscate de limba-mielului sau din seminţe de pătrunjel (o cană/zi). Pentru pacienții care au uremia crescută e util să consume: infuzie din frunze uscate de mesteacăn, cu adaus de bicarbonat de sodiu pentru neutralizarea acidităţii, având puternice efecte diuretice şi depurative; decoct obținut din trei cepe mari date pe răzătoare şi fierte într-un litru de apă timp de 20 de minute, din care se beau două căni pe zi (soluția are efect diuretic şi de eliminare a ureei şi a acidului uric din organism); infuzie din mătase de porumb (două-trei căni cu ceai pe zi).