de Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu
Tehnologia vine în sprijinul celor care suferă de halucinații auditive, prin intermediul unui program special, creat de specialiștii britanici de la King’s College, Londra.
Un chip pentru o halucinație
O terapie pusă la punct în 2008, denumită avatar, este direcționată spre cei care nu reușesc să scape de vocile imaginare care îi chinuie nici după medicație sau după alte tipuri de tratamente-standard. Cu ajutorul unui computer, pacienții dau un chip vocilor pe care le aud în minte, îngroșând sprâncenele, îmbujorându-le obrajii virtuali sau chiar schimbându-le rasa. Dintr-o altă încăpere, specialistul vorbește prin intermediul avatarului, tot cu ajutorul programului de calculator, care modulează vocea în așa fel încât să fie cât mai aproape de ceea ce își imaginează pacientul. Pe parcursul a șase sesiuni, treptat, acesta începe să opună rezistență halucinației auditive. „Acest program nu este pentru toată lumea. Unii pacienți îl consideră prea înspăimântător”, arată specialistul în psihologie Tom Craig.
Episoade mai scăzute în intensitate
Potrivit rezultatelor unui studiu publicat în revista „Lancet Psychiatry”, cei care au recurs la terapia avatar au înregistrat halucinații mai puține și mai scăzute în intensitate după 12 săptămâni. Mai mult, aceștia au declarat că vocile și-au pierdut mare parte din puterea pe care o aveau asupra lor. „Poți face față unui avatar mult mai mult decât unei voci care doar plutește undeva. Prezența unui chip face terapia să funcționeze”, explică Craig. De altfel, o variațiune pe aceeași temă a fost dezvoltată și peste Ocean, pentru bolnavii care suferă de schizofrenie. „Este vorba despre o rescriere a felului în care pacientul răspunde vocilor imaginare pe care le aude”, punctează specialistul Paul Grant, de la Universitatea Pennsylvania.
„A fost un coșmar”
Unul dintre participanții la terapia avatar a detaliat că, fiind avocat, începuse să audă în minte voci de judecători: „Era ca și cum vorbeam cu o altă parte a propriei persoane. A fost un coșmar”. Bărbatul a relatat că, odată ce a recurs la terapie și a dat un chip „rotund, cu barbă” vocilor pe care le auzea în minte, a reușit „să se trezească la realitate”. Nu în toate cazurile se înregistrează aceleași rezultate. Gradele de independență față de halucinațiile auditive sunt diferite în urma terapiei, iar perioadele în care aceasta este necesară pentru a da rezultate diferă. În același timp, pe parcursul testelor nu s-au înregistrat efecte adverse ale acestei terapii.