de Florica Pintea şi Sorin Dumitrescu
După cum spune vorba românească „Spune-mi cu cine ești prieten, să-ți spun cine ești!”, prin analogie „Spuneți-ne ce obiceiuri alimentare aveți, să vă spunem cum stați cu sănătatea!”. Deşi anumite reguli alimentare sunt considerate literă de lege pentru un regim de viaţă echilibrat, chiar şi în domeniul nutriţiei se mai strecoară mituri ce ne pot afecta organismul. Tocmai de aceea am ales să vi le prezentăm.
Degresat sau fără zahăr înseamnă fără calorii
Adevărul este că, în cele mai multe cazuri, etichetele care afişează textul „Produs degresat” sau „Nu conține zahăr” sunt doar capcane, deoarece, din dorinţa de a crea un produs care să fie în primul rând gustos, producătorii compensează lipsa grăsimii cu mai mult zahăr sau potențiatori de arome şi sare, iar zahărul este înlocuit, la rândul său, cu exces de sodiu, făină sau chiar grăsime. Toate aceste alimente care creează imaginea unui produs gustos şi bun pentru siluetă doar adaugă calorii prin diferite arome artificiale. Cel mai sigur este testul etichetei, care poate determina dacă produsul este într-adevăr sănătos prin verificarea ingredientelor.
O alimentaţie săracă în sare este indicată tuturor
Clorura de sodiu (sarea) este un mineral important pentru organism, ce ajută la buna funcţionare a sistemului muscular şi nervos, astfel că este recomandat ca acesta să fie menţinut la un nivel echilibrat. Mult timp s-a discutat despre efectul negativ al clorurii de sodiu asupra presiunii arteriale şi despre riscul crescut de apariţie a bolilor de inimă. Deşi este adevărat că sarea creşte într-o oarecare măsură tensiunea arterială, diminuarea cantităţii zilnice de sare nu aduce beneficii, ci poate creşte nivelul trigliceridelor şi al colesterolului. Tocmai de aceea, pentru persoanele care nu suferă de tensiune ridicată nu este indicat să evite consumul de sare. Ce-i drept, nici excesul nu este recomandat.
Consumul de carbohidraţi poluează organismul
Carbohidraţii sunt o sursă importantă de energie şi se împart în două categorii importante: cei complecşi, care aduc beneficii multiple sănătăţii (cerealele integrale de secară sau de ovăz, nuci, seminţe, linte, alune, mazăre) şi cei simpli, care au fost procesaţi industrial şi şi-au pierdut astfel o mare parte dintre fibre şi nutrienţi (dulciurile cu zahăr şi făina albă, junk-food-ul). Carbohidraţii simpli nu fac altceva decât să polueze organismul cu toxine şi cu alte chimicale ce apar în urma procesării acestora. Aşadar, consumul de carbohidraţi este benefic pentru sănătate atât timp cât este vorba despre cei complecşi.
Ouăle sunt bogate în colesterol şi pot provoca boli de inimă
Deşi au căpătat o reputaţie proastă din cauza colesterolului care se găseşte în gălbenuş (aproximativ 211 mg/ou), asta nu înseamnă că ouăle trebuie evitate pentru a proteja sănătatea inimii. Este important să ştim că nivelul ridicat de colesterol este în primul rând consecinţa unei diete bogate în acizi graşi saturaţi, şi nu a consumului unui singur aliment. Mai mult, consumul zilnic de ouă nu creşte semnificativ nivelul de colesterol, iar beneficiile acestuia depăşesc cu mult aşa-zisele pericole. Studii recente au demonstrat că mâncatul ouălor creşte nivelul de colesterol bun, HDL.
Un pahar cu vin roşu pe zi este benefic
Nu doar vinul roşu este cel care aduce beneficii organismului, şi în special inimii: berea şi alte băuturi alcoolice au acelaşi efect atât timp cât sunt consumate echilibrat. În general, alcoolul stimulează nivelul colesterolului bun, deoarece moleculele acestuia acţionează asupra trigliceridelor, diminuând astfel riscul de a dezvolta mai târziu cheaguri de sânge ce pot provoca atacuri cerebrale. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că nu este indicat consumul zilnic de alcool şi nici depăşirea cantităţii de 100 ml la o servire. În caz contrar, efectele negative vor depăşi beneficiile.