de Roxana Istudor şi Eduard Popa

Stresul acţionează asupra corpului asemenea junk-food

Organismul reacționează la stres similar cu felul în care reacționează la consumul de junk-food, atrag atenția specialiștii de la universitățile Brigham Young (SUA) și Shanghai Jiao Tong (China). Potrivit rezultatelor testelor efectuate pe animale de laborator, flora intestinală a exemplarelor expuse stresului a fost similară cu cea a șoarecilor cărora li s-a dat hrană nesănătoasă. „Considerăm stresul o afecțiune psihologică, dar acesta cauzează și schimbări fizice”, explică specialista Laura Bridgewater.

Somnul, crucial pentru stocarea informaţiilor în creier

Specialiștii Universității Cambridge, din Marea Britanie, au dat publicității rezultatele unui studiu în urma căruia s-a constatat că somnul este esențial nu doar pentru refacerea creierului, ci și pentru întărirea legăturilor între neuroni și pentru capacitatea de stocare a informațiilor. Potrivit specialistului Ana González Rueda, creierul „face ordine” în amintiri și în informații, păstrându-le în timpul somnului pe cele importante și renunțând la celelalte.

Muzica amplifică efectul medicaţiei

Cercetătorii de la Fundação de Amparo à Pesquisa do Estado de São Paulo, Brazilia, au pus în evidență legătura dintre obiceiul de a asculta muzică și efectul pe care îl au anumite medicamente, notează sciencedaily.com. Astfel, s-a observat că persoanele care iau medicamente împotriva tensiunii arteriale mărite au ritmul inimii mult îmbunătățit dacă ascultă muzică. Cercetarea a evidențiat, ca motiv principal al acestei reacții, faptul că muzica, cea clasică în principal, reduce presiunea sangvină și acționează ca un agent de stimulare a absorbției tratamentului.

Pierderea dinţilor îmbolnăveşte inima

Un studiu efectuat pe 61.000 de americani de vârstă mijlocie a pus în evidență că oamenii care pierd un dinte sau doi prezintă un risc sporit de a dezvolta afecțiuni coronariene. Mai precis, potrivit cercetătorilor din New Orleans, acest pericol este cu 25% mai mare în cazul celor care nu mai au 32 de dinți după 45 de ani. „Riscul nu ține cont de stilul de viață al persoanei și este independent dacă are vicii sau nu, acestea fiind doar elemente agravante”, susține specialistul Lu Qi, de la Universitatea Tulane.