de Călin Popa şi Sorin Dumitrescu
Mâna Hennes este un proiect prostetic revoluționar, cu un design foarte apropiat de aspectul unei mâini naturale și cu un preț considerabil mai mic, ceea ce va face acest braț robotic mult mai accesibil.
Mai ușor, mai ieftin, mai adaptabil
Mâna Hennes a fost dezvoltată de cercetători italieni. Are un singur motor care controlează toate cele cinci degete, făcând-o mai uşoară, mai ieftină şi mai capabilă să se adapteze formei obiectelor. Proteza cântăreşte cam tot atât de mult cât o mână umană naturală şi foloseşte senzori care reacţionează la semnalele electrice venite de la creier către muşchi, ceea ce o face mai eficientă decât alte proteze mioelectrice. Acest lucru face ca Hennes să fie mai ieftină decât alte produse de pe piaţă. Cercetătorul Lorenzo De Michieli, cel care conduce proiectul, spune că nu a existat niciodată o soluţie atât de accesibilă şi de naturală pentru cei care au suferit amputaţii. „Produsul poate fi considerat ieftin, deoarece reducem la minimum complexitatea mecanică, pentru a atinge, în acelaşi timp, o priză şi un comportament foarte eficiente ale protezei”, afirmă specialistul, care a dezvoltat proiectul împreună cu Institutul Italian al Tehnologiei.
Permite ținerea unui creion și șofatul
Arun Jayaraman, cercetător în prostetică al laboratorului „Shirley Ryan”, din Chicago, spune că modelul mai uşor ar putea elimina o parte dintre reţinerile utilizatorilor în ceea ce priveşte funcţionarea protezelor mioelectrice care, până în prezent, s-au dovedit prea grele pentru unele persoane. De altfel, în Statele Unite, mulţi dintre cei care au suferit amputaţii preferă să folosească proteze care se ataşează de umăr cu un ham, pentru că le permite să folosească echipament greu. Marco Zambelli, pensionar, care şi-a pierdut mâna în timpul unui accident în adolescenţă şi a folosit mai multe tipuri de proteze de-a lungul anilor, a testat prototipul Hennes timp de trei ani. Acesta i-a permis să facă activităţi diverse, inclusiv numărarea banilor la bancă, ținerea unui creion sau șofatul. „Cu condusul nu este nicio problemă. Deja mă descurc foarte bine. Cred că nimeni care nu se uită cu atenţie nu şi-ar da seama că folosesc o mână artificială”, spune Zambelli, de 64 de ani, care a învăţat, de asemenea, să folosească un cuţit de bucătărie cu ajutorul noului model.
Conferă beneficii semnificative
Mai mult de zece laboratoare din toată lumea lucrează la îmbunătăţirea protezei mioelectrice, unele concentrându-se pe atingere, altele axându-se pe comunicarea dintre sistemul nervos şi proteză. „Fiecare grup face paşi mici pentru a îmbunătăţi progresul în domeniu”, adaugă Jayaraman. Per ansamblu, costul rămâne un mare obstacol pentru braţele protetice, precum şi „masa, fragilitatea şi dificultatea de a fi controlate”, după cum afirmă Robert Gaunt, profesor asistent la Universitatea din Pittsburg. Potrivit specialistului, modelul Hennes „este o abordare inteligentă şi conferă beneficii semnificative pentru persoanele fără membre”. Dacă, pe de o parte, proteza nu depăşeşte limitările specifice în a mişca degetele independent pentru sarcini mai complicate, cum ar fi folosirea pianului sau a tastaturii, pe de altă parte este un mare pas înainte în desfășurarea majorității activităților obișnuite, care implică apucarea obiectelor.