de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Pierderea memoriei nu este cauzată întotdeauna de îmbătrânirea creierului. Există medicamente care, deși ajută la ținerea sub control a unor probleme de sănătate, pot afecta foarte rău eficiența memoriei.
Consumul de statine duce la probleme de concentrare
Specialiștii spun că oricine poate suferi de insomnie, dar cele mai afectate sunt femeile, în mod special cele aflate la menopauză, bătrânii, mai ales cei bolnavi de emfizem pulmonar, astm, bronșită, ulcer, insuficiență cardiacă, hipertensiune, fumătorii sau consumatorii de alcool. Din nefericire, statisticile arată că în ultima perioadă, tot mai mulți tineri suferă de insomnie. Care este la prima vedere cea mai bună soluție? Pastilele! Doar că acestea nu numai că nu îmbunătățesc calitatea somnului, dar induc și o stare asemănătoare cu beția și, nu în ultimul rând, cu coma. Cercetările au scos la iveală faptul că multe persoane care au luat în mod constant astfel de pastile au înregistrat pierderi de memorie. Un alt pericol grav al acestor medicamente, afirmă specialiștii din SUA, este că dau dependență! Odată ce o persoană va începe să administreze aceste chimicale, ea va mări doza pentru ca medicamentul să-și facă efectul. Consecința este una dramatică: dificultăți de respirație și chiar deces. Nici cu medicamentele pentru scăderea colesterolului sau ținerea acestuia sub control nu este de glumit. Acestea sunt foarte periculoase pentru creierul uman, care este bogat în… colesterol! Drept urmare, administrarea acestora duce la grave probleme de memorie, dar și de concentrare și de învățare.
Administrarea de benzodiazepine cauzează depresie și gânduri de suicid
Anxietatea, sau boala îngrijorărilor excesive și incontrolabile privind evenimentele din viața cotidiană, chiar dacă nu există sau sunt puține, apare, spun studiile, la 5-9% din populație, incidența fiind de două ori mai mare la femei decât la bărbați, boala debutând de regulă în adolescență sau la începutul vârstei adulte. Anxietatea este obositoare și creează probleme de somn, stări de iritabilitate, de agitație, probleme de concentrare, dureri somatice, împiedicând persoana să-și îndeplinească sarcinile cotidiene. Chiar dacă anxietatea răspunde foarte bine la remediile naturale, cele mai la îndemână sunt totuși medicamentele cu efect anxiolitic, cunoscute sub denumirea de benzodiazepine, care se administrează atât în stări de agitație extremă, cât și ca tratament al contracturilor musculare și chiar anestezic. Acest tip de medicamente intervine asupra acelor zone din creier responsabile cu stocarea informațiilor și formarea de noi amintiri, de aceea nu se recomandă administrarea pe termen lung. În caz contrar, efectele secundare dau alte bătăi de cap pacientului, care poate avea probleme grave de concentare, iritabilitate, depresie, pierderea încrederii în sine și gânduri de suicid.
Anticonvulsivantele merg mână în mână cu letargia
Numită și ucigașul silențios, hipertensiunea arterială este de cele mai multe ori asimptomatică, cauza apariției sale neputând fi descoperită. Se presupune însă că îngustări ale arterelor pot crește rezistența la curgerea sângelui și poate fi cauzată și de afecțiuni ale rinichilor sau hormonale. Deși multe sunt persoanele care apelează la medicamente menite să regleze atât pulsul, cât și tensiunea, aceasta poate fi coborâtă modificând stilul de viață: o dietă sănătoasă, activitate fizică regulată de cel puțin 30 de minute, consum redus de sare, consum redus de alcool. Cât privește medicamentele împotriva hipertensiunii arteriale, luate mult timp, au ca efect secundar scăderea nivelului a doi neurotransmițători, epinefrina și norepinefrina, având ca urmări pierderile de memorie. De regulă, crizele epileptice durează de la câteva minute până la o oră. Majoritatea anticonvulsivantelor au o acțiune inhibitorie asupra celulelor cerebrale, împiedicând declanșarea crizelor. Dar orice medicament de acest gen are efecte secun- dare, de exemplu scăderea capacității memoriei, dificultate de concentrare sau letargie. Important este să se găsească doza care împiedică declanșarea crizei și antrenează cele mai mici efecte secundare. De asemenea, medicamentele pentru Parkinson, sindromul Ekbom (numit și SPN sau sindromul picioarelor neliniștite) și unele dintre cele prescrise în caz de tumori hipofizare (ale glandei pituitare) scad nivelul de dopamină, neurotransmițătorul care gestionează învățarea și memoria, motricitatea și plăcerea.
Medicamentele pentru incontinență urinară pot dezvolta demență
Principalele simptome ale incontinenței urinare sunt pierderea involuntară a urinii, udarea lenjeriei intime, chiar și în condițiile existenței unei cantități mici de urină în vezică. De asemenea, pierderea de urină se poate produce și când pacientul strănută, tușește, râde sau depune un efort. Incontinența urinară la bărbați este mai puțin frecventă decât la femei și poate apărea ca urmare a îndepărtării prostatei sau leziunilor uretrei superioare sau a colului vezicii urinare. Deși sunt de preferat terapiile cât mai naturale, care au efecte incredibile asupra bolii, persoanelor suferinde li se administrează medicamente care opresc contracţiile vezicii urinare. Din nefericire însă, acestea au multe efecte secundare. Specialiștii britanici trag un semnal de alarmă, menționând că medicamentele utilizate de milioane de persoane pentru tratarea problemelor vezicii urinare sau a depresiei pot altera funcțiile memoriei și ale atenției, iar în următorii 20 de ani ar putea creşte riscul apariţiei şi dezvoltării demenţei.
Rolul reacţiilor autoimune în pierderea auzului
Artrita reumatoidă este o boală autoimună care apare întrucât celulele imune atacă membrana sinovială. Cu toate că de regulă durerile apar la încheieturile mâinilor, la genunchi sau la încheieturile de la laba piciorului, acestea pot apărea la orice articulație. Antiinflamatoarele joacă un rol important în tratarea artritei, iar numeroase studii efectuate au concluzionat că medicamentele cu proprietăți antiinflamatoare cresc atât riscul de pierdere a memoriei, cât și pierderea auzului. Mai mult decât atât, antiinflamatoarele afectează celulele și vasele de sânge din urechea internă, așa cum atacă și celulele ficatului. Specialiștii spun că cel mai bine ar fi ca antiinflamatoarele să fie înlocuite cu remedii naturale, bolnavii optând și pentru includerea în dietă a alimentelor care se comportă ca antiinflamatoare naturale precum afinele, sfecla roșie, nucile, în special migdalele, care conțin o bogăție de fibre, calciu și vitamina E. De asemenea, peștele gras precum macroul, somonul, tonul sau sardinele conțin substanțe puternic antiinflamatoare. Ananasul prezintă puternice proprietăți antiinflamatoare și contribuie, de asemenea, la o mai bună digestie. Ananasul are, de asemenea, un conținut ridicat de vitamina C care poate ajuta organismul să combată virușii și îmbolnăvirile. Nu în ultimul rând, medicii din Marea Britanie transmit un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea ca antiinflamatoarele să crească riscurile apariției problemelor de inimă și a infarctelor.