de Călin Popa şi Sorin Dumitrescu
Oamenii aflați sub stres continuu la locul de muncă prezintă un nivel ridicat de cortizol, un hormon eliberat de corp pentru a elimina inflamația. Acum, cercetătorii au descoperit o metodă de a detecta riscul de colaps în salivă.
Teste mai precise decât cele de sânge
Cercetătorii Universității Medicale din Viena au brevetat un test care permite depistarea riscului de colaps nervos la locul de muncă în doar patru ore. Prelevând mostre de salivă, aceștia pot determina nivelul de cortizol cu o acuratețe aproape de 100%, mai mare chiar decât cea a testelor de sânge. Testele au fost realizate pe 66 de voluntari, dintre care 40 se aflau în pragul unei căderi psihice generate de stresul la job. Acestora li s-au recoltat probe de salivă la orele 11:30 și 12:30, precum și înainte de a merge la culcare. După prelevare, au fost comparate nivelurile de cortizol din saliva prelevată cu nivelurile de stres de la locul de muncă, aflat în urma completării unor chestionare.
Unul din trei lucrători, expus pericolului
Experții au putut să identifice toți subiecții participanți la experiment care sunt în pragul colapsului nervos numai din măsurarea nivelurilor de cortizol. Este binecunoscut faptul că persoanele aflate sub stres continuu prezintă un nivel ridicat al acestei substanțe, în timp ce oamenii care nu sunt stresați nu au niveluri măsurabile în corp nici măcar seara. Studiul, publicat în jurnalul Scientific Reports, arată că „există acum posibilitatea de a folosi aceste repere pentru a identifica preventiv oamenii aflați în fața unui risc mai mare de a ceda psihic”. Potrivit specialiștilor, se estimează că unul din trei lucrători pot deveni victime ale colapsului psihic la un moment dat în carieră. Afecțiunea poate provoca și alte afecțiuni, cum sunt insomnia sau durerile de cap, în timp ce stresul prelungit poate crește riscul bolilor de inimă.
Semnale de alarmă
Un episod de colaps nervos este răspunsul organismului la depășirea nivelului de stres, concretizat prin refuzul acestuia de a mai funcționa o anumită perioadă, necesară refacerii. Printre cele mai obișnuite semnale de alarmă că ar putea interveni un moment de cedare se află atacul de panică manifestat cu o frecvență îngrijorător de mare, o teamă disproporționată care vine cu dificultatea de a respira și cu o detașare silită de realitate, blocaje mentale, manifestări depresive cum sunt sentimentul de inutilitate, că orice ar face persoana respectivă superiorul tot nu va fi mulțumit, precum și schimbările dese și majore de dispoziție. Toate acestea pot fi acompaniate de izolare la locul de muncă, de adâncire în revoltă și în gânduri negre și tot mai accentuate dificultăți de concentrare. În stările mai grave se poate ajunge și la halucinații, iar o astfel de etapă de stres constant care se prelungește prea mult poate degenera în afecțiuni mintale.