de Simona Lazăr

Cel mai impresionant proiect de cercetare din istoria României recente, „laserul de mare putere” de la Măgurele - sau proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics) - deschide oportunități nesperate și pentru medicina viitorului.

Ţintirea cancerului cu fascicule de ioni grei

La Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, viitorul a început... ieri. Adică atunci când s-a decis construcția celui mai mare laser din lume. ELI-NP promite o lume mai sănătoasă, cu ajutorul unor tehnici superavansate. Infrastructura revoluționară, care va fi dată în folosință peste mai puțin de un an (cum se estimează), nu va lucra doar „de dragul cunoașterii, de dragul progresului și al științei”. Tot ceea ce poate oferi știința trebuie să se regăsească în aplicații în lumea reală. Cum ar fi... medicina. Cobaltoterapia și hadronoterapia folosesc radiațiile în acest sens. Cobaltoterapia folosește o sursă radioactivă, care emite radiații gamma pentru localizarea unei tumori. Hadronoterapia - sau terapia cu hadroni - se folosește de nucleele atomilor (protoni şi neutroni). Particulele care interacţionează în interiorul nucleului se numesc hadroni și de aici numele de hadronoterapie. Este o terapie cu ioni grei (nucleele atomilor), a căror energie ajută la stabilirea adâncimii la care se află o tumoră. Practic, medicii pot calcula această energie a hadronului, conform datelor stabilite de oamenii de știință, și vor trimite fasciculul de ioni grei, acea energie, direct spre tumoră, dezintegrând-o. Pentru că nu afectează și țesutul sănătos, aceasta poate fi folosită cu succes în tratarea cancerului. Și asta nu este tot...

Izotopul Platinum 196 se va putea produce doar în România

În următorii zece ani medicii ar putea avea un nou aliat în tratamentul pacienţilor oncologici, un izotop nou, care se va folosi la tomografii pentru stabilirea oportunităţii chimioterapiei. Va fi produs cu ajutorul Laserului de Mare Intensitate de la Măgurele. Procedura va fi posibilă doar utilizând noua tehnologie. Cel puțin pentru o perioadă, România va rămâne unicul producător. Conform declarației directorului general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară şi al proiectului ELI-NP, academicianul Nicolae Zamfir: „Există un izotop Platinum 196, care este radioactiv. Ar fi posibil de produs numai la ELI, şi acesta ar folosi la un fel special de tomografie, şi anume, de a detecta dacă tratamentul prin chimioterapie e propice pacienţilor”. Aproape 25% dintre pacienţii care urmează acum chimioterapia, fac asta inutil, pentru că substanţa chimică se duce în tot corpul, numai unde trebuie nu, în tumoarea canceroasă.

„Theragnostic” = terapie și diagnostic

Despre aceste oportunități s-a vorbit mult în cadrul conferinței „Medicina Nucleară” organizate la începutul toamnei la Institutul de la Măgurele. Între participanți am regăsit și nume sonore din lumea medicală românească. Doctor Raluca Mititelu, președinta Societații Române de Medicină Nucleară și Imagistică Moleculară (medic primar Medicină nucleară - Spitalul Militar Central „Dr. Carol Davila” București), e de părere că: „De la an la an, apar noi molecule, apar noi radiofarmaceutice, apar echipamente sau detectori din ce în ce mai performanți. Colaborarea cu partea asta de cercetare este extrem de strânsă și în termen foarte scurt. Deci, nu așteptăm 20 de ani, nu. Pentru că noi la anul, dacă ne ducem la o conferință de specialitate, aflăm că s-au mai descoperit câteva molecule care deja sunt în fază preclinică sau clinică”. La Măgurele, am auzit vehiculându-se un termen: „theragnostic”. Ce înseamnă, de fapt? „Este o denumire extrem de inspirată, inventată prin compunerea a două cuvinte: terapie și diagnostic. Fac întâi diagnosticul cu o substanță care e cuplată cu un radiofarmaceutic cu energie mică, văd unde anume s-a dus acea substanță, și este clar că acea substanță, legată cu un trasor cu energie mare, se va duce în același loc. Numai că atunci acolo va trata, va fi o terapie țintită, care s-a bazat pe un diagnostic, și acel diagnostic l-am pus exact la acea persoană, exact pe problemele ei - face parte, dacă vreți, din terapia personalizată către care ne cam îndreptăm”, a mai declarat doctorul Raluca Mititelu.

O rază de speranță pentru bolnavii „incurabili”

Aduce medicina nucleară o rază de speranță pentru bolnavii de cancer sau pentru pacienții cu alte afecțiuni considerate, generic, ca „incurabile”? Deja, în ceea ce privește cancerul, s-a trecut de la paradigma curabil/incurabil la controlabil. Adică, spune specialistul, „încerc să controlez acea boală, să intru în remisiune și să îi prelungesc perioada de remisiune cât mai mult posibil. Chiar dacă eu știu că, la un moment dat, în cursul evoluției, acea boală va reveni, dar asta înseamnă să controlezi mai bine boala, nu ne gândim, poate, să facem vindecare 100%, dar măcar să putem să o controlăm. Iar medicina nucleară - și mai ales în această abordare de tip theragnostic, care tinde să devină standard - în anumite patologii chiar dă o speranță acestor pacienți”. Mai e puțin până ce Laserul de Mare Intensitate de la Măgurele va deveni funcțional, în sensul că aici vor putea să fie experimentate tehnici noi, produse noi, soluții ingenioase, specifice medicinei nucleare. Conferința „Medicina nucleară” a atras atenția tocmai asupra acestor oportunități, crede conf. univ. dr. Gabriel Andrieș (medic primar, Laboratorul de Medicină Nucleară al Spitalului Clinic Județean Cluj). „Conferința reprezintă o mare provocare pentru comunitatea celor care lucrăm, hai să spunem, într-un domeniu mai puțin cunoscut de publicul larg, poate chiar de pacienți, m-aș hazarda să spun chiar și de mulți dintre medici. Noi suntem prima linie care întâlnește pacientul, care cunoaște patologia, care cunoaște avantajele și, de multe ori, neajunsurile acestei specialități”. Pentru clujeni, centrul ELI-NP de la Măgurele se prefigurează ca o legătură între activitatea clinică și activitatea de cercetare, în scopul îmbunătățirii actului medical în domeniul medicinii nucleare și, în general, al terapiei în medicina clasică.

Imagistica hibridă, un atu al spitalelor româneşti

Aflăm de la conf. univ. dr. Gabriel Andrieș că la Cluj există primul centru din țară care a introdus sistemele hibride. Ce sunt acestea? „Sunt niște tehnici imagistice noi, care combină, practic, o examinare funcțională, așa cum este cea din medicina nucleară, cu o tehnică anatomică, respectiv computer-tomografia. Realizarea e importantă și din punct de vedere administrativ, pentru că în Cluj avem trei astfel de dispozitive”. Nu este suficient, însă, să dispui de o aparatură performantă. Asta presupune și din partea celor care lucrează pe aparate o dublă specializare, adică trebuie să știe să lucreze și cu substanțele radioactive, trebuie să mânuiască și aparatele de computer-tomograf sau de rezonanță magnetică. „Am introdus această tehnică - iarăși ca un lucru inedit - ea a fost pusă în practica clinică, la nivel mondial, în 2004 și noi am avut-o în Cluj în 2008”. Imagistica hibridă „sună ca la mașini, ca o combinație între benzină și electricitate; dar ea este viitorul acestei specialități. Se lucrează foarte mult în acest domeniu, au apărut primele aparate hibride PET-RMN, care au aplicații incredibile în domeniul neurochirurgiei, de exemplu - așa încât putem spune că și aici am fost avangardiști”, mai spune doctor Gabriel Andrieș.