de Călin Popa şi Florica Pintea
Imunoterapia pare să devină una dintre cele mai fascinante dezvoltări medicale din ultimii ani, antrenând sistemul imunitar al omului să atace și să ucidă agresiunea, de la bacterii periculoase la tumori.
Succes cu o proteină descoperită în sânge
Cercetătorii consideră că au descoperit un mod de a folosi imunoterapia pentru a trata atât infecțiile bacteriene, cât și cancerul. Însă pe măsură ce cancerul devine mai maleabil, bacteriile dimpotrivă, se adaptează, germenii devenind din ce în ce mai rezistenți la antibiotice. În prezent există puține răspunsuri privitoare la momentul în care antibioticele devin complet inutile. Un nou studiu, însă, oferă o alternativă despre care unii spun că este o descoperire revoluționară: antrenarea sistemului imunitar să ucidă bacteria, folosind aceeași premisă care a avut succes în cazul cancerului. Experimentele efectuate pe o proteină găsită în sânge au constituit un triumf semnificativ, pavând drumul către testele pe subiecții umani. „Marele succes pe care imunoterapia pare să îl aibă împotriva cancerului m-a făcut să mă gândesc: poate ceva similar să aibă efect asupra patogenilor bacterieni?”, explică Marcos Pires, profesor asistent de biochimie la Universitatea Lehigh, din SUA.
Sistemul imunitar apără celulele sănătoase
Bacteriile pot fi împărțite în două categorii: gram-pozitive și gram-negative. Bacteriile gram-pozitive (cum ar fi streptococul) sunt mai ușor de detectat și de tratat. Celelalte, însă, se tratează mai greu. Aceste bacterii (inclusiv E.coli și chlamydia) au un strat exterior de protecție, ceea ce înseamnă că orice antibiotice destinate să le elimine vor avea nevoie de un atac pe două direcții. „Pentru ca imunoterapia canceroasă să funcționeze, sistemul imunitar trebuie să verifice o diferență mică dintre celulele canceroase și celulele sănătoase ale pacientului. În contrast, diferența dintre patogenii bacterici și celulele sănătoase ale pacientului este una mai mare, ceea ce constituie un avantaj, deoarece este mai mic riscul ca sistemul imunitar să afecteze celulele sănătoase ale pacienților”, adaugă Pires. În cadrul experimentelor, echipa de experți a dezvoltat noi moduri de a „eticheta” bacteriile gram-pozitive, astfel încât să fie mai ușor pentru anticorpi să le detecteze și să le atace. S-a folosit un antibiotic numit colistin, utilizat adesea ca ultimă soluție împotriva infecțiilor. Cercetătorii au simulat un sistem imunitar uman pentru a testa tratamentul, folosind o proteină-cheie în plasma umană.