de Călin Popa şi Florica Pintea

Adolescenţii dorm prea puţin

Un studiu al Centrului de Știință al Universității Houston, Texas, a pus în evidență faptul că doar cinci procente dintre adolescenții cu vârste între 14 și 18 ani dorm suficient, în conformitate cu recomandările oficiale. De asemenea, tinerii nu fac exerciții aproape deloc, în schimb petrec prea mult timp în fața ecranelor de tot felul. Specialiștii atrag atenția că aceste obiceiuri le pot afecta adolescenților performanțele școlare, prin scăderea capacității de memorare, precum și sănătatea, prin instalarea timpurie a unor boli.

Sportul în echipă întăreşte creierul copiilor

Experții neurologi de la Universitatea Washington au pus în evidență, în urma unor analize detaliate, faptul că sporturile în echipă contribuie nu doar la dezvoltarea fizică armonioasă a copiilor și la abilitățile lor sociale, ci, mai mult, are beneficii însemnate pentru creier. Astfel, s-a constatat că structura acestui organ vital se îmbunătățește semnificativ în cazul copiilor care practică activități împreună, scăzând considerabil accesele de depresie, inclusiv la tineri în vârstă de 9 ani.

Stresul la locul de muncă creşte odată cu vârsta

O cercetare a Universității de Stat din Portland, Oregon, a pus în evidență faptul că, odată cu înaintarea în vârstă, angajații sunt mai expuși stresului la locul de muncă. În cadrul testelor a fost relevat faptul că cel mai mic nivel de stres s-a înregistrat atunci când angajații de vârstă mijlocie sau în pragul pensionării au fost apreciați și susținuți. „Angajatorii trebuie să țină cont de faptul că și lucrătorii tineri, și cei mai în vârstă trebuie tratați la fel, întrucât cei din a doua categorie sunt mai sensibili la încărcătura emoțională a jobului”, explică psihologul Donald Truxillo.

Ţigările electronice, în legătură cu depresia

Cercetări de ultimă oră au pus în evidență legături periculoase între țigările electronice, ale căror efecte pe termen lung încă nu pot fi cunoscute, și creșterea riscului instalării anumitor afecțiuni dintre cele mai grave, unele cu potențial letal. Printre acestea, se detașează atacul de cord, bolile coronariene și instalarea depresiei, arată o echipă de cercetători de la Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA, care au realizat o cercetare amplă, pe un număr de peste 96.000 de persoane.