de Carmen Ciripoiu şi Nicoleta Gheorghe
Nu e o boală, nu doare și, totuși, sindromul vezicii urinare hiperactive a ajuns să afecteze tot mai multe persoane. Cu ce manifestări vă puteți confrunta dacă suferiți de vezică urinară hiperactivă și ce trebuie să faceți ca să țineți piept afecțiunii, aflați în rândurile de mai jos.
Scăpări… accidentale
Potrivit oamenilor de știință, simptomele vezicii hiperactive pot fi confundate cu cele ale infecţiilor urinare, însă această afecţiune este o tulburare funcţională, fără a exista o inflamaţie a peretelui vezical, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în cistite. Cu alte cuvinte, vezica hiperactivă are un aspect normal, iar simptomele sunt cauzate de contracţii involuntare şi inadecvate ale musculaturii vezicii urinare. La ce se referă simptomele? La vizitele la toaletă ale majorității adulților, nu de patru-șapte ori pe zi, cum ar fi normal, ci uneori de până la 30 de ori, ceea ce împiedică în mod serios desfășurarea activităților normale zilnice. De asemenea, tot în cazul vezicii urinare hiperactive poate fi vorba despre micile scăpări accidentale, atât de neplăcute. Cât privește factorii de risc, pe primul loc se situează vârsta (prevalenţa afecțiunii crescând începând cu 45-50 de ani), urmată de diabet, infecţiile tractului urinar, fumat, obezitatea, chirurgia pelvină (la femei intervenţiile ginecologice, iar la bărbaţi chirurgia prostatei), constipaţia, lipsa mobilităţii. Pot contribui la pierderea controlului vezicii urinare și diureticele, sedativele, narcoticele, leziunile neurologice, precum accidentul vascular cerebral, boala Parkinson sau scleroza multiplă, toate aceste suferințe afectând capacitatea sistemului nervos central de a inhiba activitatea vezicii. Este important de știut că vezica hiperactivă nu este însoţită întotdeauna de incontinenţă urinară de efort, prin urmare acesta nu poate fi un criteriu de diagnostic.
Sunt necesare analizele de laborator și examenul pelvian
Vezica urinară hiperactivă este asociată cel mai des cu premenopauza și menopauza, când nivelul de estrogen care menține sănătatea țesuturilor vezicii urinare și ale uretrei sănătoase începe să se diminueze semnificativ. Pentru început, doamnele se confruntă cu uscăciunea vaginală și cu sensibilitatea în timpul actului sexual, iar când se întâmplă acest lucru, vezica devine mai sensibilă la orice fel de iritant. Tot din cauza lipsei estrogenului va suferi și musculatura pelvină, cea care este responsabilă de menținerea controlului vezicii urinare, iar consecința poate fi prezența incontinenței urinare. Pentru a diagnostica această afecțiune, este nevoie de un examen pelvian, dar și de analize de laborator. De asemenea, pacientul va trebui să noteze de câte ori merge într-o zi la toaletă și care sunt simptomele asociate.
Apelați la exercițiile Kegel pentru a întări musculatura
Înainte de a începe un tratament medicamentos (dacă specialistul va considera că este nevoie), specialiștii recomandă să vă schimbați stilul de viață și să apelați la exerciții care susțin întărirea musculaturii și îmbunătățesc controlul muscular. De mare ajutor sunt exercițiile Kegel, care presupun strângerea și încordarea mușchilor pelvini timp de câteva secunde, apoi relaxarea acestora. Ca și modificări dietetice, aveți grijă la anumite produse care pot afecta funcția vezicii urinare, declanșând necesitatea de a urina, precum cafeaua şi ceaiul negru, citricele şi sucurile, ciocolata, băuturile acidulate, alcoolul, roșiile și sosurile bazate pe suc de roșii, oțetul și sosurile bazate pe oțet. Specialiștii susțin că pentru protejarea vezicii urinare e necesară consumarea a opt pahare cu apă pe parcursul unei zile, lapte de migdale sau lapte de soia. Pe de altă parte, sucul de merișoare s-a dovedit a fi un remediu senzațional pentru prevenirea și tratarea infecțiilor de tract urinar, deoarece aceste fructe bogate în antioxidanți împiedică bacteriile să pătrundă în pereții vezicii urinare.
Hidroxidul de magneziu și L-arginina au un rol important în sănătatea tractului urinar
În cazul în care simptomele vezicii urinare apar pentru prima dată în timpul menopauzei și sunt însoțite și de alte manifestări, oamenii de știință spun că terapia cu estrogen este cea mai bună soluție. Estrogenul va fi aplicat vaginal sub forma unui inel sau cremă. Pe de altă parte, sunt studii care au arătat că hidroxidul de magneziu poate reduce spontan contracțiile musculare ce cauzează incontinența urinară, mai ales în cazul femeilor. Atenție! Acesta poate avea reacții adverse precum voma, diareea sau crampele musculare. De ajutor pentru producerea de oxid nitric, care joacă un rol important în sănătatea tractului urinar, este L-arginina, care se găsește cel mai des în carne, lactate, nuca de cocos, nuci, cereale și boabe de soia. Nu se recomandă să luați însă L-arginină dacă suferiți de o afecțiune a sângelui sau folosiți medicamente anticoagulante, aveți diabet sau hipoglicemie, un nivel crescut de potasiu sau o tulburare a sistemului imunitar.
Consumaţi cât mai multe fructe, legume şi produse din cereale integrale!
O alegere nutrițională foarte bună în tratarea vezicii hiperactive o constituie fructele și legumele, care au rolul de a furniza organismului vitaminele și mineralele de care acesta are nevoie, asigurând și o bună funcționare a tractului urinar. De asemenea, fibrele alimentare conținute au capacitatea de a absorbi apa în exces din corp, ajutându-vă să urinaţi mai rar. Nu în ultimul rând, legumele și fructele conțin foarte puține calorii și vă ajută să vă păstrați greutatea în limite normale, un lucru foarte important pentru sănătatea vezicii urinare. De asemenea, se recomandă consumul de pâine neagră, paste integrale, orez brun, cereale nerafinate care luptă cu simptomele neplăcute ale vezicii hiperactive. Specialiștii vă îndeamnă să evitați cât mai mult condimentele picante, întrucât pot irita pereții vezicii urinare și astfel se intensifică senzația de urinare frecventă. Mai mult, condimentele pot duce și la apariția sindromului vezicii urinare dureroase. În orice formă ar ajunge în organism, zahă- rul ajută bacteriile să se înmulțească la nivelul tractului urinar, ceea ce duce la accentuarea nevoii de a urina și la disconfort. De aceea, zahărul trebuie consumat cât mai rar posibil. Atenție și la consumul de lapte natural, pentru că la unele persoane intensifică simptomele vezicii hiperactive. Specialiștii recomandă ca băuturile să fie consumate în prima parte a zilei, ca apoi să fie sistate complet după ora 18:00.