de Andreea Vasilescu şi Eduard Popa

O echipă de cercetători de la Universitatea Națională de Științe și Tehnologii MISiS din Rusia, în colaborare cu omologi de la Institutul de Tehnologie din Europa Centrală din orașul ceh Brno, dar și de la alte universități cehe, a reușit să creeze o materie biodegradabilă cu acțiune antibacteriană pentru pansarea rănilor.

Efect de durată

Acest tip de bandaj exercită o acțiune țintită, efectul său fiind de lungă durată. El nu necesită schimbare: un nou pansament poate fi aplicat direct pe precedentul. Articolul care a prezentat studiul aflat la baza acestei inovații în materie de tehnică medicală a fost publicat de revista „Materials and Design”.

Istoria pansamentelor medicale este lungă și se leagă de nume de vindecători precum Hipocrat, Paracelsus și alții, cunoscuți la nivel mondial. Au existat nenumărate variante, de la pânză de in și de bumbac, îmbibată în ulei, până la pansamen- tele moderne, folosite pentru tăieturi și arsuri, care necesită tratament antiseptic, antibiotice și schimbarea regulată, provocând efecte secundare. Astfel, antibioticele nu doar ucid bacteriile periculoase, ci și pe cele utile. Iar schimbarea pansamentelor afectează integritatea suprafețelor care tocmai începeau să se vindece, ceea ce este dureros pentru pacienți.

Se dizolvă progresiv pe piele

Cercetătorii de la MISiS și confrații europeni au realizat pansamentul biocompatibil, capabil să acționeze de manieră țintită asupra focarului de inflamație, fără a fi necesar să fie schimbat. Eliberând antibioticul, pansamentele se dizolvă progresiv pe piele. În caz de nevoie, un nou pansament poate fi pus peste anteriorul.

Nanofibră și gentamicină

„Creația noastră se bazează pe nanofibră de policaprolactonă, o materie biocompatibilă și autodegradabilă. Acesteia i-am adăugat gentamicină, care este un antibiotic cu spectru larg. Curios, acțiunea s-a dovedit prelungită: am observat o reducere semnificativă a numărului de bacterii chiar la 48 de ore după aplicarea materiei. În general, suprafețele cu efect antibacterian ating maximum de potențial într-o zi, ba chiar în câteva ore de la aplicare”, a declarat Elizaveta Permiakova, coautoare a studiului și colaboratoare la laboratorul de nanomateriale neorganice de la MISiS.

A fost realizat utilizând trei tulpini de bacil intestinal

Experiența a fost realizată utilizând trei tulpini de bacil intestinal (bacteria Eschirichia coli). Aceste trei tulpini au rezistat în diferite maniere la antibiotic, dar în cele trei cazuri cercetătorii au observat un puternic efect antibacterian. Specialiștii cred că o astfel de metodă poate fi utilizată nu doar pentru vindecarea pielii, ci și în tratamentul maladiilor inflamatorii ale osului, cum ar fi osteoporoza și osteomielita. Cercetătorii continuă să testeze și să studieze această materie: ei au de gând să încerce să adauge alte antibiotice, precum ciproflaxina, un antibiotic de nouă generație, la care încă nu au dezvoltat rezistență majoritatea bacteriilor. În plus, mai intenționează să îi sporească eficiența materialului, prin crearea de modele cu mai multe straturi (un antibiotic, heparină, pentru reducerea coagulării sângelui pe suprafața plăgii și încă un strat de antibiotic).