de Valeria Roman şi Adrian Barna

Sportul este modul cel mai bun de a ne menține în formă, așa că nu e de mirare de ce plajele devin adevărate terenuri de fotbal, de volei sau de badminton. Și valurile mării sunt ofertante pentru cei care practică schiul nautic sau kite-surf. Dincolo de distracția pe care mișcarea o oferă, se mai întâmplă să avem parte și de accidente care ne pot strica vacanța, iar în această perioadă mulţi turiști devin pacienţi la secţiile de ortopedie. Doctor Tarek Nazer, medic ortopedie şi traumatolo- gie sportivă, specialist în chirurgie artroscopică la Clinica Masaya, ne-a explicat care este cel mai sigur sport pe plajă și cum trebuie practicat pentru a nu ajunge să suferim grave accidentări ale membrelor.

„Cel mai riscant este fotbalul pe plajă”

- Ce sporturi de vară ne transformă din turist în pacient?

- Fotbalul, voleiul, badmintonul, kite-ul, schiul nautic asigură distracţia la mare. Trebuie să fie însă practicate cu mare atenţie, pentru că se poate întâmpla să suferim entorse şi fracturi de gleznă, rupturi de ligament sau de menisc. Numărul accidentărilor ca urmare a practicării sporturilor pe plajă a crescut anul acesta faţă de alţi ani.

- Care este cel mai periculos sport pe plajă?

- Cel mai riscant este fotbalul pe plajă, pentru că jucătorul aleargă mult cu soarele în cap, suprafaţa fiind denivelată. În acest caz, există şi contact corp la corp. Alunecările pe nisip după minge sunt şi ele frecvente şi nu se ştie cum poate apărea din aceste mişcări relativ banale o accidentare gravă.

„La schi nautic, se poate răsuci unul dintre schiuri”

- Dar la cele de apă ce riscuri sunt?

- La kiting există riscul de a vă ieşi unul dintre picioare din suport (placa de schi), moment în care se răsuceşte kite-ul, iar piciorul fix se poate accidenta. La schi nautic, se poate răsuci unul dintre schiuri. Cel care practică nu dă drumul la sfoară şi se pot produce accidentări. O mișcare de rotire mai puternică poate să producă o leziune de menisc sau de ligament încrucișat anterior la nivelul genunchiului sau entorsă la nivelul gleznei. În acest caz vorbim despre accidentări destul de grave, iar turistul probabil ajunge direct pe masa de operaţie. De exemplu, în cazul unei rupturi de ligament nu putem să rezolvăm această problemă decât chirurgical. Și în cazul în care avem o fractură cu deplasare, tratamentul este tot chirurgical.

„Nu vă jucaţi după ce aţi mâncat, pentru că există riscuri cardiovasculare!”

- Care este prima măsură în caz de accidentare?

- Prima etapă este oprirea activităţii sportive. Se aplică local gheaţă şi faşă elastică, iar piciorul se ridică mai sus decât restul corpului. Cele mai frecvente accidentări la jocurile de contact se produc la nivelul gleznelor, de aceea trebuie să evitaţi să jucaţi încălţaţi cu papuci, pentru că riscul de instabilitate creşte, ceea ce duce, aşa cum spuneam, la accidentare. Şlapii sau papucii de plajă reprezintă cea mai proastă opţiune, pentru că piciorul nu stă fix şi se alunecă în ei. Astfel se produc cele mai multe dintre entorse. Dacă nisipul este extrem de fierbinte și nu permite să staţi fără încălțăminte, atunci o pereche de adidași este ideală.

- La ce mai trebuie să fim atenţi ca să nu ne stricăm vacanţa?

- Cel mai bun sfat este să faceți cursuri pentru sporturile de apă, care sunt şi ele printre cele mai periculoase activităţi de vacanţă. Mișcările simple de întindere înaintea fiecărui sport sunt, de asemenea, esenţiale. Vorbim despre o încălzire ușoară de zece minute și purtarea unui echipament de protecție care vă ajută să fiţi în siguranță. Atenție sporită și după mese! Să nu faceți sport după ce ați mâncat, pentru că există riscuri cardiovasculare.

„Renunţarea la ghips sau lipsa unui tratament alternativ duce la operaţie”

- Ce soluţii de tratament există?

- Medicina modernă are soluţii de tratament şi în ortopedie. Infiltraţiile cu acid hialuronic sau cu plasmă îmbogăţită cu trombocite pot însemna rezolvarea acestor probleme. Aceste injecții scurtează perioada de recuperare. Ajută la entorse și la rupturi parțiale de mușchi. Atunci când nu vă doriți să stați imobilizați cu membrul într-o atelă gipsată sau orteză, aceste injecții vin ca măsură rapidă de vindecare. O mare greșeală este că unii pacienți renunță la ghips. Acest lucru înseamnă, în lipsa unui tratament alternativ, că pacientul nu se vindecă așa cum trebuie, afecțiunea devine cronică și, din păcate, în final nu se va mai putea evita operația.

- Cine are indicaţie pentru aceste injecţii?

- Oricine, dar în general sportivii apelează la aceste infiltrații. Vorbim despre o perioadă de recuperare mult scurtată. Dacă în mod normal totul ar dura opt săptămâni, cu ajutorul infiltrațiilor cu acid hialuronic sau cu plasmă îmbogățită cu trombocite, timpul de vindecare este de doar trei-patru săptămâni.

„Recomand alergarea pe nisip la malul mării şi pacienţilor aflaţi în perioada de recuperare”

- Există însă şi un sport mai sigur care poate fi practicat la malul mării?

- Cea mai sigură şi sănătoasă formă de mişcare este alergarea pe malul mării dimineaţa devreme sau seara. Suprafaţa de alergare este ideală, nisipul ud este suficient de moale pentru a nu forţa gleznele şi încheieturile. Sportul pe nisip stimulează și receptorii din talpă şi întăreşte musculatura mai mult decât o alergare pe o suprafaţă dură. Suprafaţa inegală a nisipului va activa partea superioară şi inferioară a corpului, îmbunătăţind pe termen lung coordonarea şi echilibrul. Recomand alergarea pe nisip la malul mării şi pacienţilor aflaţi în perioada de recuperare.

„Mișcările simple de întindere înaintea fiecărui sport sunt esenţiale“

„Este indicat un echipament special pentru siguranţa înotului la piscină“

- Suntem în siguranţă dacă mergem la piscină?

- Şi aici se pot produce accidente. Cele provocate de înot pot avea urmări grave pentru sănătate, multe dintre ele soldându-se cu sechele permanente sau căpătarea mai multor handicapuri fizice din pricina traumelor severe. Aşadar, înotul sau scăldatul în piscină nu face excepţie. Rănile cu care s-au prezentat pacienții variază de la banale entorse sau fracturi osoase până la traumatisme organice grave și fracturi de coloană cervicală.

- Care sunt cele mai frecvente traumatisme produse la piscină?

- Cele mai comune tipuri de leziuni dobândite în timpul înotului sunt claviculele fracturate, dislocările umerilor, durerile de gât și entorsele de gleznă sau luxaţiile de genunchi. Anual, săriturile greșite în zonele de scăldat se soldează cu cazuri de deces sau cu leziuni grave și foarte grave ale coloanei vertebrale. Împrejmuirea piscinei personale cu un gard poate preveni accidente nedorite în rândul minorilor. Recomand ca şi în cazul sporturilor nautice, un echipament special pentru siguranța înotului. Colacele de salvare, aripioarele gonflabile sau acele tuburi gonflabile nu sunt 100% eficiente, de aceea utilizarea lor de copii are nevoie fără excepție de supravegherea unui adult.