Main menu

header

751 14 2de Elena Marinescu şi Eduard Popa

Oamenii de ştiinţă au reuşit să rezolve în premieră o problemă foarte importantă care apare pe parcursul şedinţelor de chimioterapie. Majoritatea tratamentelor oncologice implică o serie de perioade dureroase sau neplăcute pentru pacient, care trebuie să suporte efectele adverse ale terapiei care-i poate salva viaţa.

Cauza: tratamentul cu taxani

Potrivit unui nou studiu apărut în revista de specialitate „EMBO Molecular Medicine”, în viitorul apropiat bolnavii de cancer nu se vor mai confrunta cu efectul devastator al căderii părului în timpul şedinţelor de chimioterapie. Cunoscută şi sub denumirea de alopecie, pierderea podoabei capilare în aceste circumstanţe este cauzată uneori în mod ireversibil de tratamentul cu taxani, o clasă de medicamente chimioterapice care provoacă reacţii de hipersensibilitate la nivelul foliculilor părului. În mod normal, se estimează că există aproximativ 100.000 de fire de păr la nivelul scalpului şi se pierd între 50 şi 100 zilnic, fiind înlocuite de altele din acelaşi folicul, reîncepând ciclul de creştere.

S-au folosit inhibitori de tip CDK4/6, reuşindu-se stoparea diviziunii celulare

Cercetătorii au folosit inhibitori de tip CDK4/6 şi au reuşit astfel să stopeze diviziunea celulară în zona acestor foliculi piloşi pentru a preveni efectele nocive ale tratamentului cu taxani. Talveen S. Purba, şeful echipei de cercetători de la Centrul pentru Studii Dermatologice din cadrul Universităţii din Manchester, Marea Britanie, a declarat că, odată cu posibilitatea eliminării acestui efect advers neplăcut, care în multe cazuri este perceput ca un stigmat şi afectează dramatic stima de sine şi calitatea vieţii, pacienţii oncologici vor fi mult mai complianţi în procesul de vindecare. Oamenii de ştiinţă şi-au axat cercetările pe două tipuri de agenţi chimioterapici - paclitaxel şi docetaxel - folosiţi frecvent, conform ghidurilor terapeutice oncologice actuale, pentru diminuarea mărimii şi densităţii tumorilor canceroase. Conform statisticilor, peste 8% din bolnavii diagnosticaţi cu cancer de diverse tipuri resping şedinţele de chimioterapie şi se plâng că resimt o puternică „povară psihosocială” din cauza efectelor acestui tip de tratament. În prezent, majoritatea medicamentelor folosite în tratamentul cu citostatice determină căderea părului după primele două-trei săptămâni de la primul ciclu de chimioterapie, însă la finalul curelor acesta va creşte la loc peste două-trei luni. Câteodată părul creşte mai ondulat sau mai drept sau poate avea chiar o altă culoare decât înainte. În timp el poate reveni la cum era înainte de tratament.

Medicamente perfuzabile mai puţin nocive

Deși cercetătorii care au făcut această descoperire revoluționară sunt încă la începutul implementării rezultatelor studiului în oncoterapie, prin noua metodă toxicitatea citostaticelor cu conținut de taxani va fi mult redusă la nivelul keratinocitelor (celule producătoare de cheratină care alcătuiesc cea mai mare parte a pielii), fiind posibilă dezvoltarea unor medicamente perfuzabile mai puțin nocive.

Chimioterapia este utilizată încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, atunci când, potrivit American Cancer Society, medicii din armata americană au studiat un compus numit iperită care acţionează asupra mai multor tipuri de cancer de sânge, precum leucemia. În prezent, în cadrul tratamentului cu citostatice se folosesc peste 100 de substanţe chimice, care sunt injectate intravenos pentru împiedicarea sau încetinirea proliferării celulelor canceroase