de Călin Popa şi Adrian Barna
Se vorbește de o bună bucată de vreme despre microbiom și importanța acestui rezervor de bacterii asupra stării de sănătate. În ultima perioadă, în atenția specialiștilor a intrat grupul de virusuri pe care le găzduiește corpul uman, așa-numitul virobiom.
Sălășluiesc în nișele corpului
Deși mai există multe mistere de descifrat în legătură cu virobiomul uman, un lucru este cert: virusurile fac parte din corpul uman și unele dintre acestea ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății, notează site-ul medicalnewstoday.com. Se cunoaște deja că „flota” personală de bacterii „prietenoase” contează enorm în menținerea stării de sănătate. Dar microbiomul conține și virusuri care așteaptă să fie studiate din aceeași perspectivă. Acestea sălășluiesc în multe dintre nișele corpului, în nas, în cavitatea orală, ca și în intestine. Dacă virusurile au atras atenția experților în primul rând pentru capacitatea de a cauza boli grave - HIV sau hepatita sunt doar două exemple teribile -, multe dintre ele nu aduc atingere sănătății, ba chiar ar putea fi de mare folos organismului.
Elimină agenții patogeni fără efecte secundare
Potrivit specialiștilor, virobiomul este cea mai mare, mai dinamică și mai diversă parte a microbiomului. Demn de menționat este faptul că majoritatea virusurilor de la nivelul intestinului sunt bacteriofage - invadează bacteriile, le schimbă mecanismul celular și îl folosesc pentru a se replica. Așadar, în măsura în care se consideră că microbiomul influențează major sănătatea și boala, virusurile pe care le găzduiește corpul uman au un rol important în procesele corpului. Tocmai din perspectiva capacității acestor bacteriofage de a ataca bacteriile care asaltează organismul virusurile din corpul uman au fost studiate încă din urmă cu un secol. În timp, s-a demonstrat că eliminarea patogenilor cu ajutorul acestora este o metodă pe cât de eficientă, pe atât de naturală, fiind complet lipsită de efecte secundare.
Potențială alternativă la antibiotice
Virobiomul a revenit în forță în atenția experților în condițiile creșterii rezistenței la antibiotice, a căror producție ieftină și de masă a umbrit mult timp cercetările pe tema folosirii virusurilor ca armată împotriva agenților patogeni. Cu ajutorul tehnologiilor moderne, s-a putut stabili că bacteriofagele atacă țintit, local și se folosesc de celulele pe care le elimină până când înlătură infecția, fără să ucidă linii întregi de bacterii „bune”, așa cum fac multe antibiotice.
Primul scaun al unui nou-născut nu are virusuri. După o săptămână, scaunul aceluiași bebeluș conține peste 100 de milioane de particule de virusuri la fiecare gram, majoritatea fiind bacteriofage