de Simona Lazăr şi Adrian Barna

La momentul la care scriem acest text, peste 350.000 de persoane din întreaga lume au fost confirmate pozitiv cu noul coronavirus, iar peste 15.000 au decedat. 190 de țări și teritorii - din cele 195 recunoscute global - au anunțat că au măcar un caz confirmat (Siria, de exemplu, a fost statul cu numărul 190 care a recunoscut asta). În același timp, în întreaga lume se fac cercetări pentru găsirea unui leac, medicii încearcă diferite protocoale de tratare a pacienților - unii dintre ei, cam o treime din cei diagnosticați, au fost deja declarați vindecați. Multe firme și-au schimbat linia de producție pentru a ajuta la efortul general - Ford, de exemplu, a anunțat că a închis liniile de producție pentru automobile, dar a deschis linii noi, pentru echipamente medicale. Fabrici închise se redeschid pentru producția de teste, de biocizi, de salopete și măști. Fiecare ajută cum poate, în acest război planetar. Vă prezentăm, în continuare, câteva dintre temele de cercetare și concluziile la care au ajuns, în ultimele săptămâni, oamenii de știință din diferite părți ale lumii.

A fost descifrat codul genetic al noului coronavirus

Bineînțeles, atunci când lupți împotriva unui dușman, este important să știi cine e „adversarul”. Asupra acestui aspect s-a aplecat în ultimele săptămâni un grup de cercetători de la Universitatea de Științe din Pecs (Ungaria), iar rezultatul este unul cel puțin interesant. Oamenii de știință maghiari au reușit să descifreze întregul cod genetic al coronavirusului, pornind de la probele biologice prelevate de la primul conațional infectat. Apelând și la protocolul internațional în cercetare, adoptat de majoritatea echipelor care acționează acum pe frontul comun anti-COVID-19, ei au reușit să cerceteze „până-n pânzele albe” (cum se spune) acest virus, decelând atât codul său genetic, cât și mecanismele de infectare și de răspândire, de extindere. Rezultatul la care au ajuns este unul care își va dovedi utilitatea pentru găsirea și dezvoltarea ulterioară de medicamente și de terapii revoluționare, care să ajute la stoparea pandemiei.

Primul test clinic pentru un vaccin, în America

Deși primele cazuri de infectare cu noul coronavirus, în Statele Unite, au apărut relativ târziu (față de Asia și de Europa), ritmul confirmărilor pozitive este unul alert, în acest moment. Totuși, chiar înainte de această „accelerare” care a adus SUA între primele țări afectate din lume, după China și Italia, americanii au început să își facă griji. Autoritățile sanitare americane au anunțat că, la Seattle, au început deja testele clinice pentru un posibil vaccin. Teste la care au fost solicitați - ca niciodată până acum - și voluntari umani. Mai precis, 45 de adulți voluntari, perfect sănătoși, cu vârste între 18 și 55 de ani, sunt implicați în testele care ar trebui să dureze aproximativ şase săptămâni. Cu alte cuvinte, cel mai târziu la sfârșitul lunii aprilie, Institutul Național de Sănătate American ar trebui să vină cu primele rezultate concludente și, poate, cu primul vaccin împotriva noului coronavirus, creat pe pământ american. Tot de la americani, mai precis de la Biroul Național American pentru Politici legate de Știință și Cercetare, vine și vestea că oamenii de știință vor avea alături de ei un aliat neuman. Mai precis: inteligența artificială. Microsoft și Google sunt principalele companii care au anunțat că se vor implica în analiza și găsirea mai rapidă a răspunsurilor de care au nevoie comunitatea științifică și comunitatea medicală din întreaga lume. Computerele vor avea rolul de a „scana” cercetarea și de a depista, poate mai devreme ca oamenii, o serie de informații utile (care ar putea chiar să treacă neobservate de oamenii de știință).

Clorochina - între rezultate spectaculoase și efecte adverse

Atunci când au pornit atacul asupra noului coronavirus, medicii și oamenii de știință au reevaluat și testat puterea de vindecare a unor leacuri folosite în trecut în cazul altor maladii și epidemii. Terapii folosite în caz de malarie, holeră, HIV, chiar și cancer, toate au fost introduse în diferite scheme terapeutice, în speranța că vor aduce vindecare celor deja contagiați. La Marsilia, în Franța (una dintre țările europene cele mai afectate de pandemie), echipa profesorului Didier Raoult a făcut un test pe 24 de pacienți, folosind clorochina - o substanță recomandată în tratamentul malariei. În Franța, medicamentul este comercializat sub numele de Nivaquine și Plaquenil și, conform declarațiilor profesorului de la Institutul de pe lângă Spitalul Universitar din Marsilia (IHU), rezultatele testului au fost „promițătoare”, fapt ce îl îndrituia să extindă testarea și pe alți pacienți. Din 24 de persoane bolnave, după numai şase zile, 18 dădeau semne de vindecare. Mai mult decât atât, și medicii chinezi s-au arătat interesați de acest tratament - considerat a fi ușor de luat și relativ ieftin -, iar experimentul profesorului francez ar fi pornit de la informații făcute publice de guvernul Chinei, într-o revistă medicală, la jumătatea lunii februarie, cum că clorochina a produs „ameliorări spectaculoase” chiar în epicentrul epidemiei. Dacă ar fi atât de ușor, atrag experții atenția, atunci lumea întreagă ar trece pe clorochină. Totuși... sunt multe și nu îndeajuns explorate efectele negative ale folosirii acestui medicament în tratarea COVID-19. Chiar și în paludism, de exemplu, clorochina nu e recomandată persoanelor peste 65 de ani și celor cu afecțiuni nefrologice sau cardiace, pentru că duce la blocaje renale sau la creșteri de ritm cardiac.

La americani, medicamente testate „pe viu”

Oamenii de știință de la Universitatea Tehnică din Minessota au încercat și ei puterea clorochinei - mai precis, testează medicamentul Hidroxiclorochină, folosit în tratamentul malariei. Pe lângă acesta, un alt medicament, recomandat de obicei persoanelor cu forme grave de artrită, Losartan, a fost și el luat în calcul, pentru o schemă eficientă de tratament pentru pacienții diagnosticați cu COVID-19. Rezultatele de până acum arată că medicamentele sunt eficiente în formele incipiente ale COVID-19. Nu sunt singurele medicamente pe care medicii și cercetătorii americani le iau în calcul acum, în plină pandemie. Remdesivir, un antiviral produs de Gilead Sciences, este privit ca o „rază de speranță” de lumea medicală de dincolo de Ocean. Remdesivir este acum în mod oficial în testări clinice la Centrul Medical Providence Regional. În parteneriat cu Gilead Sciences, testele iau în calcul 1.000 de pacienţi. Terapia ar lucra prin blocarea reproducerii virusului în organism.

Și italienii merg „pe mâna” pilulelor împotriva artritei

La Napoli, în Spitalul Cotugno și la Departamentul de Imunoterapie Oncologică de la Spitalul Pascale, medicii și-au pus speranța într-un medicament antiartritic. Medicamentul la care au apelat se numește tocilizumab și este folosit în artrita reumatoidă. Teoria lor este că atunci când este indusă o puternică activare a sistemului imunitar, se produc multe molecule. Între aceste molecule se numără și interleukina, o citokină (o moleculă proteică) în stare să stimuleze inflamația acută. Cercetătorii spun că citokinele provoacă hipotensiune și insuficiență respiratorie, la fel ca și noul coronavirus, iar medicamentul care luptă cu citokinele ar putea fi util și în cazul pacienților diagnosticați cu COVID-19. Ei explică și că atunci când noul coronavirus ajunge în plămâni, sistemul imunitar reacționează, încercând să îl omoare, caz în care se produc multe citokine. Acestea fac mai mult rău decât bine. Evident, reacțiile organismului la medicamentul folosit de medicii napoletani mai trebuie studiate, dar ei pretind că au vindecat deja 21 de pacienți cu ajutorul lui. Evident, admit ei, un vaccin e cea mai bună protecție... și să sperăm că va fi descoperit și fabricat în masă, cât de curând.

Poluarea agravează infecția

Comunitatea ştiinţifică este împărţită în ceea ce priveşte rolul poluării în răspândirea şi agresivitatea coronavirusului. Cercetătorii au atras atenția că există o relație strânsă între evoluția rapidă, chiar agresivă, a cazurilor de infectări cu noul coronavirus și depășirea limitelor legale ale concentrației de PM10. Să ținem seama și de faptul că epidemia s-a manifestat virulent tocmai în zone dintre cele mai poluate: în marile orașe din China și în nordul Italiei (recunoscut ca fiind o zonă puternic industrializată și, ca atare, și foarte poluată/ poluantă). Este drept, nu toți epidemiologii sunt de acord. Luigi Lopalco, cercetător și profesor la Universitatea din Pisa, consideră că este doar „o ipoteză”, în vreme ce Societatea Italiană de Medicină de Mediu (SIMA) explică foarte clar de ce poluarea este factor agravant în răspândirea noii viroze: particulele fine care plutesc în aer reprezintă un vector important de „transport și difuzare pentru COVID-19”. Una dintre ipotezele lansate de comunitatea științifică este că acest nou coronavirus rămâne în aer mai mult decât oricare dintre virușii cunoscuți, ore, poate chiar și zile, și că se deplasează tocmai cu ajutorul acestor particule fine prezente în zonele foarte poluate. Cercetătorii SIMA au analizat toate datele legate de poluare pe teritoriul Italiei, suprapunându-le peste „harta COVID-19”, înainte de a trage concluziile primare.

Persoanele cu grupa de sânge A2, mai vulnerabile

Nu este pentru prima dată când cercetătorii atrag atenția asupra faptului că oamenii prezintă vulnerabilități diferite la unele boli, în funcție de grupa de sânge. În cazul noului coronavirus, s-a constatat, de exemplu, că cei cu grupa A2 prezintă risc mai mare de contaminare. La această concluzie au ajuns, de altfel, cercetătorii chinezi de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din sudul Shenzhen. Într-un studiu realizat pe mii de pacienți diagnosticați pozitiv chiar în epicentrul epidemiei, în provincia Wuhan, având ca termen de comparație un număr proporțional de pacienți sănătoși, ei au ajuns la concluzia că mai mult de o treime din pacienți - respectiv 37,75% - era reprezentată de cei cu grupa de sânge A2. Grupa de sânge cea mai puțin vulnerabilă - cu doar 9,10% din cazuri - este grupa 0 (sau 01, cum o cunoaștem noi). Gradul de vulnerabilitate a fost măsurat nu doar în ceea ce privește infectarea cu noul coronavirus, ci și în cazul deceselor din cauza COVID-19. Astfel, s-a constatat că 41,26% dintre decedați au avut grupa de sânge A2, în vreme ce decesele în rândul celor cu grupa de sânge 0 au fost de 25%. Acestea sunt concluziile studiului, dar, spun oamenii de știință chinezi, pentru a afla de ce anume se întâmplă astfel e nevoie de alte și alte studii. Deocamdată, singura explicație care există este una observată și în alte cercetări, referitoare la condiționarea altor boli/tratamente de grupele de sânge ale pacienților: prezența/absența anumitor anticorpi în diferitele grupe de sânge. Medicii chinezi țin să atragă atenția asupra unui lucru: dacă ai grupa A2 nu ești automat „condamnat” să te îmbolnăvești, așa cum dacă ai grupa 0 nu înseamnă că ești protejat! Cele mai bune soluții de apărare rămân tot respectarea normelor de igienă și distanțarea socială.

Olandezii anunță că au găsit anticorpul care blochează virusul

Cunoscut și sub numele de SARS 2, coronavirusul care duce la diagnosticarea cu COVID-19 ar putea fi blocat cu ajutorul unui anticorp. Cel puțin asta susțin oamenii de știință din Olanda, care au anunțat recent că au izolat un anticorp care ar avea exact acest efect. Cercetătorii olandezi spun, însă, că până la utilizarea într-o schemă de tratament a acestui anticorp va mai trece multă vreme, testele - inclusiv cele pe oameni - urmând să se desfășoare în următoarele luni. Să ne amintim că olandezii - ca și englezii și suedezii - s-au numărat printre cei care au susținut teoria imunizării de masă, prin îmbolnăvirea unui procent important al populației lor. La momentul acesta, atât englezii, cât și olandezii și-au schimbat, „puțin”, viziunea.

Britanicii au descoperit un nou simptom al bolii

Aflați în prima linie a luptei împotriva coronavirusului, oamenii de știință din întreaga lume „întorc pe toate fețele” virusul, boala, informațiile clinice ale pacienților, sperând să descopere ceva care să fie de folos, fie pentru un diagnostic mai rapid, fie pentru prevenirea COVID-19 sau pentru vindecarea celor deja diagnosticați pozitiv. Oamenii de știință de la Asociaţia Britanică de Otorinolaringologie (ENT UK) au descoperit, de exemplu, că persoanele infectate prezintă o atenuare puternică a capacității a două simțuri esențiale: gustul și mirosul. Britanicii se bazează pe informații culese despre pacienţii din Coreea de Sud, China și Italia - aflate printre țările cele mai afectate din lume. Astfel, ei au constatat că în aproximativ 30% dintre cazuri „anosmia” (pierderea simțului mirosului) și „hiposmia” (reducerea simțului mirosului) au fost semnalate, chiar și în cazul unor pacienți constatați altminteri „asimptomatici”. Tot oamenii de știință britanici admit că anosmia și hiposmia sunt prezente și în 10%-15% dintre cazurile de infectare cu alte virusuri cunoscute. Totuși, ca măsură suplimentară de protecție, recomandarea este ca persoanele care încep să își piardă gustul și mirosul să se autoizoleze pentru minimum şapte zile.

S-a inventat masca chirurgicală care protejează timp de o lună

O veste confirmată de agenția Reuters este că, în Statele Unite, unde ritmul de confirmare a infecției cu noul coronavirus a devenit unul uluitor de rapid, Grupul Novacyt a primit aprobarea, din partea Administraţiei SUA pentru Alimente şi Medicamente (FDA), pentru ca produsul său de testare a prezenţei coronavirusului la pacienţi să fie achiziționat/distribuit în spitale şi în laboratoare. Pe de altă parte, aflăm că în Coreea de Sud a fost inventată masca chirurgicală care protejează timp de o lună. Este vorba despre măști care folosesc un material care are capacitatea de a filtra mai bine aerul decât orice filtrant folosit până acum pentru măștile chirurgicale. Mai mult decât atât, acest material se poate spăla și dezinfecta, rezistând la 20 de spălări fără să își diminueze capacitatea de a filtra aerul și, deci, de a-l proteja pe purtător. În plus, măștile sunt astfel făcute încât filtrul să poată fi desfăcut și dezinfectat, de exemplu, prin cufundarea, pentru trei ore, în alcool medicinal. Produsul este acum în curs de certificare la Institutul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologii, urmând să intre apoi în producție industrială. În momentul de față, în Coreea de Sud, există un sistem de distribuție a măștilor, către populație, fiecare cetățean având dreptul să primească două măști pe săptămână.