de Ştefania Băcanu şi Adrian Barna

Virusul COVID-19 este agresiv și puternic indiferent de vârstă sau de stilul de viață, dar, potrivit specialiștilor, acesta acționează cu precădere în cazul fumătorilor sau al persoanelor care suferă de boli severe. Tabagismul creează mediul propice pentru trecerea și instalarea infecției în organism. În plus, mulți dintre cei care au acest viciu se confruntă, deja, cu o boală de plămâni, sau cu un volum redus de oxigen, ceea ce provoacă un risc mai mare de îmbolnăviri cronice. Doina Azoicăi (medalion), medic primar epidemiolog, profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr.T. Popa Iaşi, a explicat de ce fumătorii sunt mai expuşi bolilor cronice, inclusiv la infecţia cu COVID-19.

„Mucusul și secreția de imunoglobuline A locale sunt două dintre barierele de apărare”

- De ce sunt fumătorii mai vulnerabili în faţa noului coronavirus?

- Infecția cu SARS-CoV-19 este o boală care afectează mai ales aparatul respirator, fie că formele sunt ușoare, medii sau grave. Virusul se transmite prin picăturile eliminate de la diferite niveluri ale tractului respirator (faringe, trahee, bronhii sau alveolele pulmonare). Această evidență ne face să apreciem faptul că toate mecanismele patogenice care duc la producerea bolii, de la momentul inițial al contaminării și până în stadiile avansate ale modificărilor de distrucție alveolară, sunt influențate direct de susceptibilitatea organismului.

- Cum poate răspunde organismul în fața virusului?

- Răspunsul organismului la infecție este diferit și influențat nu numai de factorii de apărare specifici (anticorpii specifici pe care nu-i deținem față de acest nou virus emergent, dar care pot apărea odată cu trecerea prin boală, eficiența diferită pentru a stopa evoluția bolii și a determina vindecare și, respectiv, protecția de lungă durată), ci și de factorii de apărare nespecifici. Calitatea de protecție pe care o are mucusul de la nivelul căilor respiratorii, mișcarea cililor, secreția de imunoglobuline A locale etc., sunt doar câteva dintre barierele de apărare care, dacă în diverse circumstanțe ele sunt afectate, pot să genereze o creștere a riscului pentru infecția virală și/sau suprainfecția bacteriană.

„Fumătorii au mai multe șanse să dezvolte boli pulmonare cronice”

- De ce este dăunătoare țigara?

- Prin eliminarea substanțelor rezultate în urma arderilor componentelor din care este obținută țigareta (gudrone, substanțe toxice volatile, excipienți sintetici, până la substanțe care cresc nivelul de monoxid de carbon din sânge) afectează direct structurile anatomice ale aparatului respirator, la diferite niveluri, prin deprecierea mecanismelor de apărare nespecifice (mucusul, cilii, favorizarea inflamației locale etc.). Este demonstrat prin studii puternice faptul că persoanele care fumează au mai multe șanse să dezvolte boli pulmonare cronice, cum ar fi BPOC și, de asemenea, pot prezenta un risc suplimentar pentru progresia aterosclerozei traduse clinic prin variate forme ale bolilor cardio și cerebrovasculare. În acest context, persoanele care dețin aceste multiple comorbidități (BPOC, BCV, diabet etc.) sunt mai susceptibile să prezinte o infecție, de exemplu cu virusul gripal sau cu noul coronavirus, ca urmare a degradării mecanismelor de apărare nespecifice sau specifice care însoțesc boala cronică, mai ales în contextul vârstelor mai înaintate sau multiplelor spitalizări.

„Substanțele degajate în urma arderii ţigării degradează mucusul”

- Nicotina crește riscul de boli cronice?

- Nu este demonstrat faptul că nicotina ar fi factorul cel mai important în creșterea riscurilor de boli virale sau de boli cronice la fumători. Substanțele degajate în urma arderilor componentelor din țigaretă sunt cele care degradează mucusul sau, mai important, cilii de la nivelul arborelui respirator, făcând ca dinamica respiratorie să nu fie normală, iar schimburile de gaze de la nivelul alveolelor pulmonare să afecteze nevoia de oxigen a celulelor din tot organismul. Tabagismul activ în special, dar și fumatul pasiv pot, în primul rând, distruge aceste importante bariere de apărare nespecifice și pot favoriza o situație locală prin care virusul să-și urmeze etapele de invazie a organismului prin „subtile” metode de fixare la anumiți receptori.

„Fumatul determină atingerea cu mâinile, care pot fi contaminate“

- Cum se pot proteja, ce recomandați?

- Ținând cont de aceste mari inconveniente care stau la baza declanșării mecanismelor patogenice în infecțiile virale respiratorii, în general, dar și în cazul particular al infecției cu SARS-CoV-19, trebuie să mai adăugăm faptul că fumatul determină atingerea cu mâinile, care pot fi contaminate. Atingerea gurii, a nasului, și, astfel, transmiterea noului virus ar fi foarte ușor realizată. Recomandarea de întrerupere a fumatului ar fi o măsură logică și susținută de argumentele științifice pe care le-am menționat, deoarece tabagismul favorizează contaminarea, dar și producerea unor dezechilibre majore la nivel respirator sau la nivelul întregului organism. În mod suplimentar, persoanele care au boli cronice asociate, gravidele sau cei care lucrează în condiții de risc, cum ar fi mediul toxic, trebuie să fie convinși că fumatul este extrem de nociv.