de Ştefania Băcanu şi Carmen Bădulescu

Boala Addison apare când glandele situate deasupra rinichilor produc cantități insuficiente de cortizon și aldosteron, care sunt hormoni importanți pentru fiecare organ din corpul uman. O cauză clară declanșatoare nu există. De obicei, apare în urma unei infecții tuberculoase. Primele simptome sunt epuizarea fizică, greața, scăderea în greutate, ameţelile și dispoziția proastă.

Cortizolul ajută sistemul imunitar să lupte cu inflamațiile

Glandele suprarenale sunt separate în două secțiuni: interiorul, sau medulla, care produce hormoni asemănători cu adrenalina, și stratul exterior, sau cortexul, ce produce hormoni corticosteroizi (glucocorticoizi și mineralocorticoizi) și androgeni (hormoni sexuali masculini). Glucocorticoizii sunt hormonii care conțin cortizol și care ajută sistemul imunitar să răspundă inflamațiilor și, în același timp, susține organismul să facă față stresului zilnic. Androgenii, sau hormonii sexuali masculini, determină dezvoltarea sexuală la bărbați și formarea organelor genitale. Funcțiile cortizolului sunt vitale pentru că ajută la reglarea tensiunii arteriale, a nivelului de zahăr din sânge, a sistemului imunitar, stimulează ficatul în producerea zahărului din sânge şi controlează cantitatea de apă acumulată în ţesuturi. Pe de altă parte, aldosteronul este un hormon care reglează sărurile din sânge și, de asemenea, ajută la controlul tensiunii arteriale. Boala Addison apare la ambele sexe, la orice vârstă și poate aduce moartea dacă nu este tratată la timp. Din păcate, odată făcută, boala nu se vindecă, dar un tratament bun ține pacientul în viață.

După confirmarea diagnosticului, sunt investigate și funcțiile glandei tiroide

Diagnosticul este cel mai des confirmat pe baza unui test de stimulare ce presupune injectarea intravenoasă a unui compus de ACTH, ce va stimula secreția cortizolului. Acest test măsoară răspunsul glandei suprarenale la compusul sintetic. Dacă în urma injectării rezultă un nivel scăzut de cortizol, atunci boala Addison este confirmată. O altă metodă de diagnostic este imagistica medicală care include tomografia computerizată sau rezonanța magnetică nucleară care detectează prezența eventualelor disfuncții la nivelul glandelor suprarenale. Dacă diagnosticul este confirmat, sunt investigate și funcțiile glandei tiroide și a paratiroidelor. Cea mai frecventă cauză de ratare a diagnosticului este lipsa de suspiciune clinică, deoarece simptomele principale (oboseala, anorexia și scăderea în greutate) sunt nespecifice, putând fi întâlnite și în alte boli. În momentul în care a devenit suspectă, ea trebuie confirmată sau infirmată prin dozarea cortizolului și a ACTH-ului.

Scade pofta de mâncare și apar greața, oboseala și slăbiciunea musculară

Boala Addison se dezvoltă într-o perioadă mai lungă de timp, iar simptomele se instalează, de obicei, încet. De aceea pot fi dificil de identificat, deoarece unele dintre cele apărute din vreme sunt similare simptomelor altor afecțiuni. Cel mai des întâlnite sunt tulburările digestive caracterizate prin pierderea apetitului, durerile abdominale, greața, vărsăturile, oboseală, în special intelectuală, și slăbiciune musculară. În timp pot apărea scăderea tensiunii arteriale, hipoglicemia, depresia și disfuncția sexuală la femei. Datorită faptului că simptomele se instalează progresiv, de cele mai multe ori, acestea nu sunt depistate până la apariția insuficienței suprarenaliene acute, denumită și criza addisoniană sau adrenergică. Criza addisoniană apare ca urmare a unei infecții, leziuni, traume, a unui procedeu chirurgical sau a deshidratării. Dacă această criză nu este tratată, pacientul poate deceda în urma șocului apărut din cauza scăderii bruște a tensiunii arteriale.

Tratamentul durează toată viaţa

O cauză exactă nu se cunoaște, dar, de regulă, boala apare în urma unei probleme la nivelul sistemului imunitar, care începe să atace stratul exterior al glandelor suprarenale, adică cortexul suprarenal, afectând producția de hormoni. Tuberculoza, care împiedică buna funcționare a glandelor suprarenale, este o altă cauză care declanșează această afecțiune. Tratamentul se realizează prin administrarea de hormoni pe care suprarenalele nu îi produc deloc sau îi produc în cantități prea mici. De asemenea, regimul alimentar este deosebit de important, cu o cantitate de sare normală. Boala Addison determină hiposecreția de aldosteron, astfel pierzându-se o cantitate mare de sodiu prin urină, rezultând o deshidratare cronică. Pacienții cu această afecțiune trebuie să se protejeze de stresuri majore, să mănânce cât mai natural și să se ferească de infecții. Dacă uită să ia tratamentul o zi sau două, este foarte posibil să își piardă starea de conștiență, să se agraveze și să ducă până la deces. Din păcate, boala nu se vindeca niciodată, iar pacientul este dependent de medicamente toată viața.