de Ştefania Băcanu şi Florica Pintea

Lupta împotriva cancerului, de orice tip ar fi, este extrem de grea şi îndelungată. Pe lângă tratamente şi terapii, este necesar un regim alimentar adecvat care să ajute pacientul. Doctor Mara Popescu Jidveian, medic specialist în nutriţie oncologică, a explicat rolul pe care îl are alimentaţia în tratarea cancerului şi cât de important este să se respecte cu stricteţe.

„Lipsa unei alimentaţii corecte poate determina agravarea stării pacientului”

- Cât de important este nutriţionistul în tratatrea cancerului?

- Alimentaţia pacientului oncologic, în special pe parcursul tratamentului, este extrem de importantă. Ajută la refacerea mai rapidă a organismului şi la o rată mai scăzută a efectelor adverse, în special, hematologice. Având în vedere timpul limitat al medicilor oncologi şi al celor radioterapeuţi, al volumului de informaţii referitoare la boală şi tratament pe care trebuie să îl ofere, este necesar ca echipa pluridisciplinară să fie completată de un nutriţionist, astfel încât pacientul să beneficieze de informaţii cât mai complete despre managementul afecţiunii sale.

- Poate fi un factor esenţial în evoluţia pacientului oncologic?

- Lipsa unei alimentaţii corecte poate determina agravarea stării generale, apariţia anemiei, a neutropeniei, a tulburărilor digestive, toate ducând la întârzierea sau întreruperea tratamentului oncologic şi radioterapic, cu efecte grave asupra evoluţiei bolii (alterarea calităţii vieţii, progresia bolii, scăderea duratei de supravieţuire). O dietă sănătoasă pentru persoanele fără anumite patologii înseamnă o dietă variată, în care să întâlnim, în proporţii corespunzătoare, toţi factorii alimentari (lipide, glucide, proteine de calitate superioară).

„Trebuie să evite ceaiul de sunătoare, grepfrutul şi băuturile alcoolice”

- Cât de importantă este menţinerea greutăţii corporale?

- Pacientul neoplazic are tendinţa de a pierde în greutate, pe baza scăderii masei musculare, cu efecte devastatoare pentru calitatea vieţii şi supravieţuire. De aceea, este foarte important nu doar să menţinem greutatea corporală în limite normale, cât şi să ne asigurăm că putem menţine masa musculară. Pacienţii care urmează chimioterapie trebuie să evite ceaiul de sunătoare, grepfrutul şi băuturile alcoolice, pentru că pot duce la apariţia insuficienţei hepatice. Acest lucru implică o alimentaţie corectă, din care să nu ne lipsească proteina de bună calitate, dar şi mişcarea, cel puţin 30 de minute pe zi.

- Pot fi reduse efectele chimioterapiei?

- Pentru prevenirea senzaţiei de greaţă, de exemplu, se recomandă alimente uşor de mestecat şi de digerat, la temperatura camerei, puţin condimentate şi băuturi neacidulate. Un alt efect advers digestiv foarte neplăcut pentru pacienţi este constipaţia. Pentru aceasta se recomandă consumul crescut de lichide (30 de mililitri la un kilogram pe corp), cereale integrale rehidratate şi rădăcinoase. Pentru cancerele de sân, de exemplu, s-a găsit o corelaţie puternică între obezitate şi scăderea şanselor de supravieţuire, posibil din cauza încărcăturii estrogenice. De asemenea, este un risc de recidivă mai crescut la persoanele obeze pentru cancerul de colon. Altfel, obezitatea nu împiedică vindecarea, dar poate aduce alte probleme de sănătate.

„Regimul diferă în funcţie de necesarul fiecărui pacient”

- Nutriţia poate fi afectată de cancerul în sine şi/sau de terapia anticancerigenă?

- Sunt situaţii în care alimentaţia este sever influenţată de boală, prin faptul că pacientul nu mai poate consuma alimente solide. În aceste cazuri, trebuie să fie utilizate suplimente alimentare proteice pentru a suplini lipsa consumului de carne şi peşte. În ceea ce priveşte terapia, putem întâlni greaţă şi inapetenţă, motiv pentru care recomand mese mici şi dese, alimente fără arome puternice, la temperatura camerei, uşor de mestecat şi de înghiţit.

- Pacienţii oncologici au nevoie de un regim special?

- Regimul diferă în funcţie de necesarul fiecărui pacient. Ca recomandări generale, pentru pacienţii care sunt în timpul radioterapiei sau chimioterapiei, să consume mese mici şi dese (cinci-opt pe zi), cel puţin două dintre ele cu proteină animală. Alimentele să fie uşor de mestecat şi de înghiţit, la temperatura camerei. Să mănânce în poziţie şezut şi să menţină această poziţie cel putin 10-15 minute după terminarea mesei, pentru a evita refluxul gastroesofagian. În timpul tratamentului, alimentele trebuie să fie proaspete şi de bună calitate. Pentru cei care au risc de casexie, recomand gustări bogat calorice (griş cu lapte şi miere, orez cu lapte, budinci dulci).

„Dificultăţile la înghiţire apar la cei cu tumori în sfera ORL sau esofag”

- Există simptomatologie din punct de vedere nutriţional?

- Nu toate afecţiunile oncologice prezintă semne din punct de vedere nutriţional. Acestea apar, cel mai des, pentru patologia din sfera ORL şi esofag, prin imposibilitatea de a înghiţi alimente solide. Pentru cei cu tumori în sfera digestivă şi glande anexe (stomac, colon, rect, pancreas, ficat), cât şi pentru cei cu tumori pulmonare sau boli hematologice, poate să apară scădere ponderală, fără modificarea alimentaţiei. În plus, chimioterapia poate induce greaţă, scăderea apetitului, constipaţie sau sindrom diareic, iar radioterapia poate produce arsură a mucoasei bucale, cu imposibilitatea administrării alimentelor sau esofagita radică.

- Tranzitul intestinal suportă modificări?

- În general, pe parcursul tratamentului, din cauza medicamentelor antiemetice administrate, poate să apară constipaţia. Aceasta este greu de combătut şi necesită atât o modificare în alimentaţie (consum crescut de lichide şi fibre), cât şi tratament medicamentos.

„Pacientul neoplazic are tendinţa de a pierde în greutate, pe baza scăderii masei musculare, cu efecte devastatoare pentru calitatea vieţii şi supravieţuire“

Există legătură între cancer şi consumul de carne

- Persoanele vegetariene sunt mai puţin expuse riscului de a face cancer, sau e doar un mit?

- Din păcate, este doar un mit. Nu există dovezi ştiinţifice care să susţină acest lucru. Studiile au arătat, până în prezent, puţine legături între consumul de carne şi apariţia cancerului. Respectiv, există o corelaţie între consumul crescut de carne roşie (vită, vânat, produse procesate, mezeluri) şi apariţia cancerelor colorectale şi de sân. Acest consum a fost calculat la minimum 500 de grame pe săptămână, pentru o perioadă de minimum zece ani. Nu s-au găsit corelaţii între consumul de carne albă (pui, curcan, peşte), consumul ocazional de carne roşie sau consumul de lactate şi ouă şi apariţia patologiei oncologice.

„Pe parcursul tratamentului, din cauza medicamentelor antiemetice administrate, poate să apară constipaţia. Aceasta este greu de combătut şi necesită atât o modificare în alimentaţie, cât şi tratament medicamentos“