de Carmen Ciripoiu şi Daniel Şuta
Cu siguranță, ați auzit măcar odată expresia „dansul hormonilor”. Nu este o glumă, pentru că atunci când oamenii se îndrăgostesc, aceștia devin stăpâni adevărați ai emoțiilor. Ce sunt însă hormonii, câte tipuri există și care e rolul lor în organism, aflați în rândurile de mai jos.
Oxitocina, drogul fericirii
Dacă nenumărate studii asociază oxitocina cu fericirea, există și un experiment care le anunță pe femei că hormonul acesta îi face pe bărbați să… empatizeze. Cunoscută ca și hormonul mângâierilor sau al atașamentului, specialiștii spun că oxitocina este secretată în cantități foarte mari când o femeie naște, este în perioada alăptării sau în timpul contactului sexual. Acest hormon are rolul de a stimula apropierea sufletească, încrederea, dar și atașamentul între parteneri. În plus, ori de câte ori stabiliți o conexiune cu cineva, fie că e om sau animal, se produce secreția acestei molecule a fericirii.
Endorfinele calmează durerea
O categorie de substanțe produse de creier sunt endorfinele care, din punct de vedere chimic, au structură de proteine complexe, iar rolul pe care li-l încredințează organismul este acela de analgezic, vizând suprimarea durerii de orice fel. Pentru prima dată în lume, endorfina a fost identificată în anul 1960 de neurochimistul american Choh Hao Li, de la Universitatea California din San Francisco, fiind izolată din hipofiza de cămilă. Dar Li a investigat în acel moment metabolismul grăsimilor și nu a dat importanță descoperirii sale. După 15 ani, efectul endorfinei a fost descris de specialiștii Hugh și Kosterlitz, care au numit substanța encefalină. În acel moment, Hao Li a înțeles despre ce este vorba și, după ce a făcut câteva experimente incredibile, a venit și rezultatul: injectată în creier, endorfina a avut un efect de 48 de ori mai puternic decât morfina, iar injectată intravenos, de trei ori. Pe de altă parte, cercetătorii spun că endorfinele contribuie la sporirea satisfacției erotice, mai ales când relația e bazată pe sentimente profunde.
Rolul principal al prolactinei este susținerea lactației
În mod normal crescută la femeile însărcinate și imediat după naștere, prolactina are rolul de a declanșa și de a susține producția lactației. De aceea, aceasta este scăzută la femeile care nu sunt însărcinate. Interesant este faptul că acest hormon este produs de porțiunea frontală a hipofizei, un organ asemănător cu o boabă de strugure, situat la baza creierului. Conform studiilor, prolactina induce acea oboseală plăcută de după o relație intimă. Creșteri anormale ale prolactinei pot apărea când celulele producătoare din interiorul hipofizei, numite lactotrofe, produc mai mult hormon decât este necesar sau când acestea cresc anormal pentru a forma tumori. Nivelurile ridicate de prolactină pot apărea, de asemenea, ca efect secundar al anumitor medicamente psihiatrice.
O cantitate mică de testosteron duce la apariția oaselor fragile
Cât privește testosteronul, acesta este produs la bărbați în testicule, iar la femei în ovare. În cazul ambelor sexe, acesta este realizat în cantitate mult mai mică și la nivelul glandelor suprarenale. Acest hormon stimulează senzualitatea, dorința și excitația și oferă organismului o stare de bine. Testosteronul crește la femeile aflate la menopauză, de aceea acestea au un apetit erotic mai accentuat. Când testosteronul scade, poate fi crescut prin activități sportive. Atât la femei, cât și la bărbați, testosteronul stimulează producția de globule albe, cu rol vital în sănătate și apărarea organismului de boli infecțioase. Testosteronul scăzut duce la disfuncție erectilă, grăsime abdominală, dezvoltarea sânilor, lipsa părului pe corp, voce subțiată, slăbiciune musculară, oase fragile, alopecie, dureri articulare.
Serotonina intervine în incitarea memoriei
Un alt hormon al fericirii este serotonina, un neurotransmițător, adică o substanță care ajută la realizarea conexiunilor și transmiterea impulsurilor la nivelul sistemului nervos. Cu alte cuvinte, neurotransmițătorii sunt elemente-cheie pentru buna functionare a organismului, deoarece prin intermediul lor creierul comunică cu restul organelor. Serotonina intervine în reglarea stării de spirit, stimularea memoriei și a funcțiilor cognitive, reducerea anxietății și controlul calității somnului. Adică, vă ajută să vă odihniți cum trebuie. Mai mult, joacă un rol important și în alimentație și în procesul digestiv, deoarece semnalizează senzația de foame și de sațietate și contribuie la buna funcționare a sistemului gastrointestinal. Și tot serotonina este inhibitor, contribuind la reducerea poftei de mâncare sau atenuarea durerilor. De asemenea, are și efect vasoconstrictor, fiind eficientă în controlarea sângerărilor din organism.
Nivelul de dopamină, posibila cauză a schizofreniei
Dopamina, spun oamenii de știință, susține spiritul de inițiativă și motivația și vă dă impulsul necesar pentru a vă implica în diverse proiecte. Potrivit neurologilor de la Universitatea Queensland, schizofrenia este asociată cu o schimbare pronunțată a modului în care creierul folosește dopamina. Aceștia afirmă că, în cazul pacienților diagnosticați cu această maladie, „semnalele transmise de dopamină cresc semnificativ într-o anumită regiune a creierului, numită striatum”. Dopamina a fost descoperită în anul 1952 de Arvid Carlsson și Nils-Ake Hillarp, de la Institutul Național de Inimă din Suedia. De asemenea, un studiu realizat de cercetătorii britanici a confirmat că dopamina are un rol important în proiectarea plăcerii asociate cu diferite momente viitoare.
Cortizolul stimulează procesul metabolic
Cunoscut ca și hormonul stresului, cortizolul face parte din clasa glucocorticoizilor, care sunt produși de glandele suprarenale și eliberați ca răspuns la stresul fizic sau psihic al organismului, dar și la niveluri scăzute ale glicemiei și ajută la adaptarea în situații extreme. Oamenii de știință spun că, în mod normal, cortizolul are un punct minim odată ce se lasă întunericul, atunci când organismul are nevoie de somn. Pe de altă parte, punctul său maxim este dimineața, cât mai devreme, când nivelul de melatonină scade, iar organismul se pregătește pentru o nouă zi. De asemenea, cortizolul influențează creșterea glicemiei în sânge, pentru a furniza energia necesară sistemului muscular și nervos să țină piept stresului. În acest sens, acest hormon stimulează procesul metabolic, transformând aminoacizii în glucoză.