de Călin Popa şi Daniel Şuta
O cercetare extinsă, de dată recentă, derulată în Noua Zeelandă, a pus în evidență faptul că, pe lângă codul genetic și stilul sănătos de viață, socializarea este cheia longevității persoanelor care ating și depășesc vârsta de 100 de ani.
Asigură o îmbătrânire superioară
Colectând datele despre starea de sănătate a unui număr de 292 de centenari neo-zeelandezi și adăugând la studiu un eșantion de 100.000 de persoane cu vârsta peste 60 de ani, evaluate din perspectiva unor markeri ca prezența demenței, a depresiei, a diabetului sau a hipertensiunii, oamenii de știință au putut stabili faptul că socializarea asigură o îmbătrânire mult superioară. „Opțiunea de a nu fuma și păstrarea unei rețele de relații sociale sunt cele mai bune investiții pentru o înaintare în vârstă ferită de boli cronice grave și care să nu necesite îngrijire la domiciliu”, explică cercetătorul Yoram Barak, de la Universitatea din Otago. De asemenea, potrivit experțillor neo-zeelandezi, centenarii care trăiesc în propriile case și în comunitățile în care s-au obișnuit sunt într-o stare generală de sănătate net superioară celor din căminele pentru seniori.
Hobby-urile în grup îi pot feri de boli cronice
Potrivit rezultatelor studiului, activitățile de socializare care implică hobby-urile persoanelor vârstnice contribuie semnificativ la scăderea riscului de instalare a bolilor cronice. Potrivit experților care au realizat cercetarea, activitățile de voluntariat, un concert de muzică clasică sau jocul de golf alături de prieteni apropiați sunt doar câteva dintre cele mai răspândite activități printre centenarii din Noua Zeelandă care au participat la experiment. În același timp, demn de menționat este faptul că, pe de o parte, după vârsta de 80 de ani pericolul de demență, depresie și diabet începe să scadă, dar cel de hipertensiune crește cu 30 de procente.
O chestiune de... floră intestinală
O echipă de cercetători de la Universitatea Oxford a pus în evidență faptul că flora intestinală are legătură directă nu doar cu trăsăturile de personalitate, ci și cu starea de bine, care favorizează socializarea și implicit prelungirea vieții până la vârsta centenară și peste. „Se poate afirma că microflora intestinală este legată de creier și de comportament, în cadrul a ceea ce numim axa microbiom-intestin-creier”, detaliază expertul Katerina Johnson. Potrivit rezultatelor studiului britanic, microflora influențează personalitatea, care, la rândul său, are impact asupra felului în care o persoană gestionează stresul, relațiile cu ceilalți, anxietatea și percepe munca. Pe de altă parte, cu cât este mai divers mediul social în care evoluează o persoană, cu atât mai echilibrată este flora intestinală, care influențează întreaga stare de sănătate, inclusiv pe cea mentală.