de Sorin Dumitrescu şi Adrian Pătrăuceanu

Când vorbim despre microbi imediat creierul nostru se setează pe sistemul de alarmă, pentru că de cele mai multe ori frica muşcă adânc din luciditate şi începem să ne imaginăm tot felul de scenarii catastrofale pentru viaţa noastră. Iată însă că oamenii de ştiinţă vin şi demontează în mare măsură aceste temeri, căutând să ne demonstreze că o expunere bine gândită la cei pe care-i considerăm inamici, adică microbii, poate avea, dimpotrivă, un rezultat foarte bun pentru sistemul nostru imunitar.

Ne ajută să facem anticorpi

A mânca de pe jos, a pune mâna pe animale, a te juca în noroi, a te expune la ger nu este un lucru dăunător. Cu toții am auzit aceasta când eram mici: microbii ne ajută să facem anticorpi. Unii experți din domeniul medical sunt de părere că igiena excesivă este răspunzătoare pentru creșterea numărului de boli autoimune și alergii în așezările urbane, precum astm, rinită alergică sau boala intestinală inflamatorie. Această ipoteză a fost demonstrată într-un studiu apărut în anul 2012 în jurnalul „Science”, intitulat „Expunerea la microbi în primii ani de viață are efecte persistente asupra funcției celulelor natural killer T”. O echipă de cercetători de la Brigham and Women’s Hospital a comparat sistemul imunitar al unor șoareci fără bacterii sau alți microbi cu sistemul imunitar al unor șoareci care trăiau într-un mediu normal, cu microbi. Au descoperit că animalele dintr-un mediu fără microbi aveau o inflamație exagerată a plămânilor și a colonului, asemănătoare astmului și respectiv colitei. Cauza ar fi fost hiperactivitatea unei clase unice de celule imunitare T. În mod surprinzător, expunerea la microbi în primele săptămâni de viață a șoarecilor fără germeni a ajutat la normalizarea sistemului imunitar și la prevenirea bolilor. Foarte important este că expunerea microbiană timpurie a dus la o construire a imunității pe termen lung, nu doar pe moment.

Copiii trebuie lăsaţi să se joace în noroi şi să nu fie spălaţi imediat pe mâini

Astăzi, părinții au devenit extrem de exigenți cu copiii lor. Nu îi lasă să se joace cu pământ pe motiv că se murdăresc. Nu îi lasă să pună mâna pe pisici sau pe căței, din cauză că sunt murdari. Nu îi lasă să bage nimic în gură de pe jos, ca să nu ia microbi. Părinții încearcă să le ofere copiilor un mediu cât mai curat și steril. Asta pentru că nu știu cât de importanți sunt microbii pentru sănătatea noastră. Profesorul Jack Gilbert, directorul centrului „Microbiome”, de la Universitatea din Chicago, susține că expunerea la microbi - mai ales afară - îi ajută pe tineri să dezvolte un sistem imunitar mai puternic. Contrar gândirii logice, majoritatea germenilor stimulează sistemul imunitar și ne fac mai rezistenți la boli. Prof. Gilbert spune că cei mici nu trebuie spălați pe mâini imediat după ce se joacă în noroi. Acesta crede, de asemenea, că un cățel care linge fața unui copil nu trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare, deoarece acest lucru este benefic pentru sistemul lor imunitar. Înainte vreme, oamenii erau mai rezistenți la boli, deoarece aveau o interacțiune constantă cu microbii. Părinții aveau o atitudine mai relaxată față de germeni. Un studiu suedez pe 300.000 de copiii a arătat că cei care au folosit suzetele scăpate pe jos fără să le spele aveau mai puține alergii, astm și eczeme. „Dacă îți vei steriliza în mod excesiv casa, copiii tăi vor avea un sistem imunitar hipersensibil, care îi va predispune la alergii, astm și probleme de dezvoltare neuronală”, susține prof. Gilbert. Dermatologul Meg Lemon din Denver spune că privarea organismului de un contact regulat cu mediul natural perturbă sistemul imunitar.

Popoarele vechi erau mai sănătoase pentru că trăiau în condiţii insalubre

Popoarele vechi trăiau în condiții insalubre. Apa nu era curată, mâncarea era expusă la diverși patogeni, locuințele lor nu aveau termopane care să îi ferească de ploi, de vânt și de ger. Trăiau într-un mediu riscant, însă sistemul lor imunitar era mereu ocupat. Prin interacțiunile cu diverși factori amenințători, sistemul imunitar învață, se antrenează, se întărește. Este felul prin care organismul nostru se adaptează la mediul înconjurător. Civilizația a îmbunătățit condițiile de trai. Contactul nostru cu paraziții și cu bacteriile (inclusiv cu bacteriile bune) s-a redus semnificativ. Un sistem imunitar care nu întâlnește microbi și agenți dăunători își va pierde antrenamentul și poate dezvolta reacții exagerate. Devine sensibil la acarieni, la polen, la mucegaiuri. Dezvoltă alergii și inflamații periculoase. Numărul copiilor cu alergii respiratorii, alimentare și cutanate a crescut foarte mult în ultimii ani la nivel internațional. Cazurile de alergii ale pielii s-au triplat în țările industrializate în ultimele trei decenii. Un studiu publicat în „Journal of Allergy and Clinical Imunology” arată că 15%-30% dintre copii sunt afectați. În 2011, unul din patru copii din Europa avea o alergie. Se constată, de asemenea, o creștere a incidenței bolii celiace, lupusului și a afecțiunilor reumatice. Boala celiacă apare din cauză că sistemul imunitar are o reacție exagerată la gluten. Trebuie să reținem că încercarea de a limita orice risc din mediu nu este un lucru bun pentru sănătatea noastră. Mizeria și germenii sunt „prietenii” noștri. Noi înșine suntem locuiți de microbi, iar majoritatea lor s-au dovedit a fi prielnici sănătății.

„Sunt distribuiţi peste tot în corp”

Doctorul Jonathan Elsen, profesor de microbiologie şi imunologie la Universitatea din Davis, California, spune că un adult sănătos are de zece ori mai multe celule microbiene. „Suntem acoperiți de un nor de microbi. În realitate, acești microbi ne fac mai mult bine decât ne ucid”. Microbii sunt distribuiți peste tot în corp. Se pare că rolul lor este de protejare, și nu de vătămare. Pielea, tractul gastrointestinal, mucoasa orală, saliva și conjunctiva sunt zonele cu cel mai mare număr de bacterii. Cercetătorii au descoperit că majoritatea celulelor microbiene se află în colon (pe locul al doilea se află pielea). Flora intestinală afectează practic toate aspectele sănătății umane. Până recent, bacteriile din corpul nostru erau văzute ca invadatori străini, care au potențialul de a cauza infecții și alte probleme de sănătate. Acesta este și motivul pentru care cercetările în domeniul microbiologiei s-au axat în distrugerea bacteriilor prin intermediul dezinfectanților și a antibioticelor.

Sunt şi bacterii necesare pentru producerea naturală a unor alimente

Procentul de bacterii care produc boli este mai mic de 1%. În ultimii ani, oamenii de știință au început să descopere că microorganismele care locuiesc în noi au efecte importante asupra sănătății. Cele mai multe bacterii sunt inofensive. Acidul lactic este un exemplu de bacterie care se găsește în intestin și care ne ajută să digerăm alimentele. Alte bacterii ajută sistemul imunitar să combată germenii. Sunt și bacterii necesare pentru producerea naturală a unor alimente, precum iaurt, brânză sau varză murată. Oamenii de știință de la Universitatea din Loyola, Chicago, au dezvăluit într-un studiu din 2010 că Bacillus - o bacterie care se găsește în tractul digestiv se leagă de celulele sistemului imunitar și stimulează divizarea și reproducerea lor. Există posibilitatea ca pe viitor, astfel de spori bacterieni să poată fi introduși în corpul persoanelor cu imunitatea scăzută în scop terapeutic. Se presupune că acești microbi benefici ar putea ajuta organismul să lupte inclusiv cu celulele maligne.