Main menu

header

810 15 1de Sorin Dumitrescu şi Adrian Pătrăucean

De-a lungul istoriei, milioane de oameni au murit din cauza epidemiilor de boli infecțioase. Au existat o mulţime de maladii grave care au afectat planeta, în special în perioada Evului Mediu, când şi capacitatea de apărare a omului era mult mai scăzută, ca urmare a faptului că medicina de la acea vreme nu era în stare să găsească remediile necesare. Sunt recunoscute prin grozăvia lor epidemiile de ciumă, holeră care au bântuit multă vreme Europa şi care au secerat multe vieţi.

Erorile umane au costat destule vieţi

Odată cu intrarea în uz a vaccinurilor, oamenii au început să dobândească o oarecare protecție și chiar au ajuns să elimine ciuma şi holera din nomenclatorul bolilor. Astăzi, peste tot în lume există laboratoare care lucrează la descoperirea de noi vaccinuri, aşa cum a avut până nu de mult şi România, recunoscută în Europa prin activitatea Institutului Cantacuzino. Însă, în câteva ocazii, s-a dovedit că tocmai instituțiile care au rolul de a preveni răspândirea bolilor infecțioase au ajutat la împrăştierea lor. Aparent, de fiecare dată a fost vorba despre erori umane, nu despre intenții criminale. Și chiar dacă plecăm de la premisa că a fost vorba despre scăpări accidentale, acestea demonstrează că, până și în cazul laboratoarelor cu cele mai stricte protocoale de securitate, erorile umane pot duce la răspândirea unor agenți patogeni necruțători. În continuare vă prezintăm tabloul unor boli care au ajuns să facă ravagii, fiind scăpate din laboratoare.

Epidemia de gripă H1N1 din 1977

810 15 2Noile cercetări arată că pandemia de gripa H1N1 din 1977, care a ucis peste 300 de oameni, s-ar fi produs din cauza unei erori de manipulare comise într-un laborator situat în China sau în Uniunea Sovietică. „Analiza amănunțită a originii genetice a virusului răspândit în 1977 arată că era înrudit cu o tulpină din 1950. Această descoperire sugerează că tulpina care a cauzat epidemia din 1977 fusese conservată din 1950. Reapariția acestei boli infecțioase a fost, probabil, cauzată de o «scurgere» dintr-un laborator”, se arată într-un studiu publicat în revista „The New England Journal of Medicine” și citat de ziarul „The Independent”. Gripa H1N1 este cunoscută și sub denumirea de „gripă porcină”. Ca simptome, se aseamănă unei gripe normale, însă virusul care cauzează acest tip de gripă este rezistent la vaccinurile clasice. Cea mai mare pandemie cauzată de virusul H1N1 a fost cea de gripă spaniolă din 1918, în urma căreia au murit între 17 și 50 de milioane de oameni (aproximativ 3% din populația globului la acea vreme).

Epidemia de variolă din Marea Britanie

810 15 3Eradicată la sfârșitul anilor ’70, variola mai există astăzi doar în laborator. Aceasta este una dintre cele mai sinistre boli infecțioase ale tuturor timpurilor. A cauzat una dintre cele mai mari catastrofe ale omenirii în secolul XX, făcând între 300.000 și 500.000 de victime. Departe de a se considera norocoși, cei care nu mureau din cauza bolii rămâneau desfigurați pe viață. Variola se manifestă prin erupții care apar pe piele, dar și în gură. În câteva zile, erupția se transformă în vezicule pline cu lichid, care se sparg și se formează cicatrici permanente. Între 1963 și 1978, din cauza unor erori produse în laboratoarele din Marea Britanie, au avut loc trei epidemii de variolă care puteau fi evitate. Autoritățile cred că cel puțin 80 de oameni au murit din cauza aplicării defectuoase a procedurilor în două laboratoare din Marea Britanie.

Epidemia de encefalită cabalină venezueleană

810 15 4Encefalita cabalină venezueleană este cauzată de un virus purtat de țânțari. Boala poate afecta toate cabalinele, precum caii, măgarii sau zebrele. După ce sunt infectate, animalele fie mor brusc, fie încep să manifeste probleme ale sistemului nervos central. Din păcate, boala poate fi contractată și de oameni, la care se manifestă ca o gripă obișnuită. Copiii și bătrânii, precum și oamenii cu sistem imunitar slab pot dezvolta forme grave sau chiar pot muri din cauza acestei boli infecțioase. Deși a fost dezvoltat un vaccin împotriva encefalitei cabaline venezuelene, în 1995 virusul a ajuns la populație după ce „a scăpat” dintr-un laborator. 10.000 de oameni din Venezuela și 75.000 de oameni din Columbia s-au îmbolnăvit, 3.000 dintre ei dezvoltând complicații neurologice. Aproximativ 300 de persoane și-au pierdut viața.

Epidemia de SARS din 2003

810 15 5Sindromul respirator sever acut este o boală care afectează sistemul respirator al omului. Boala este cauzată de virusul SARS. Cea mai mare epidemie de SARS a avut loc în 2003, cu originile în China. Atunci au fost infectați peste 8.000 de oameni din 37 de țări. 774 dintre ei au murit din cauza acestei boli infecțioase. Chiar și după ce epidemia a fost oprită au mai existat cazuri de infectare cu SARS. În șase situații, virusul „a scăpat” din laboratoare din Beijing, Singapore și Taiwan, din cauza neglijenței și a erorilor umane. Într-un caz, un angajat al unui laborator a contractat boala, iar apoi a contaminat și alte persoane. În celelalte situații, virusul a ieșit din laboratoare din cauza „securizării necorespunzătoare”.

Epidemia de boală „mână-picior-gură” din Marea Britanie

810 15 6Așa-numita boală „mână-picior-gură” este una dintre maladiile infecțioase care afectează animalele copitate. Astfel de epidemii pot cauza pierderi de miliarde de dolari, deoarece animalele bolnave trebuie sacrificate pentru a opri răspândirea bolii. În 2007, 278 de animale din Marea Britanie s-au îmbolnăvit, după ce virusul „a scăpat” dintr-un laborator aflat la 4 kilometri distanță de primul animal infectat. Raportul privitor la epidemie arată că urme ale virusului au fost identificate într-o conductă a Institutului Pirbright (finanțat de statul britanic), ce funcționa în clădirea companiei Merial, deținută de gigantul farmaceutic Sanofi. Potrivit raportului, virusul a ieșit din conducte prin mai multe fisuri, de unde a fost preluat de oamenii care interveneau pentru a le etanșa. Apoi, acești oameni au purtat involuntar virusul la o fermă, unde a început epidemia. Din cauza acestei boli infecțioase, 1.578 de animale au fost ucise. Pagubele au fost estimate la 200 de milioane de lire sterline. Oamenii se pot infecta cu boala „mână-picior-gură”, dar cazurile sunt extrem de rare, deoarece virusul care cauzează maladia este sensibil la acidul din stomac.

COVID-19 a plecat tot din laborator?

La momentul actual omenirea se confruntă cu cea mai grozavă pandemie de la gripa spaniolă încoace. Noul coronavirus sau COVID-19 continuă să facă ravagii peste tot în lume, în ţara noastră media zilnică de infectări fiind mare, de peste 1.500 de persoane. Şi despre această maladie, care în multe privinţe are caracteristici ale SARS, dar se diferenţiază de acesta prin severitatea complicaţiilor produse şi a faptului că în organism se formează la mulţi pacienţi o multitudine de mici cheaguri de sânge (trombi), care afectează grav oxigenarea şi sunt principala cauză a ratei mari de decese, se spune că ar fi tot un produs mult mai perfecţionat ieşit din laborator. Chinezii sunt cei arătaţi cu degetul şi epicentrul se presupune că ar fi laboratorul de boli infecţioase din Wuhan, acolo unde au fost, de altfel, constatate şi primele cazuri de infectare cu COVID-19.