de Călin Popa şi Silviu Ghering
Vaccinarea este una dintre cele mai eficiente intervenții de sănătate publică. Practic, eradicând sau scăzând masiv incidența unor boli teribile, această metodă a adus omenirea spre creșterea speranței de viață și implicit spre demografia apreciabilă care se înregistrează azi față de epocile trecute.
Difteria a ucis-o pe fiica Reginei Victoria
Vaccinarea și-a dovedit eficiența în controlul - și chiar eradicarea - unor boli infecțioase severe. Una dintre cele mai îngrozitoare a fost cândva difteria, o condamnare la moarte pentru mulți copii. Supranumită „sărutul morții”, această boală a ucis-o pe Prințesa Alice, fiica Reginei Victoria, care luase boala de la copiii săi. Vaccinul care apărea la începutul secolului XX a salvat omenirea de această boală foarte contagioasă, care implică apariţia unei membrane groase la nivelul gâtului şi nasului, ce face dificilă respiraţia sau procesul de înghiţire și poate determina insuficiență cardiacă, paralizie şi deces. Deși nu a fost complet eradicată, incidența afecțiunii a fost diminuată masiv prin vaccinarea copiilor din toată lumea.
Incidența varicelei a scăzut cu 88%
Boală care provoacă erupţie cutanată specifică sub formă de vezicule cu prurit şi febră, chiar și în număr de 500 pe întregul corp, varicela poate fi o afecțiune severă, care periclitează viața, în special în cazul nou-născuţilor, adulţilor şi persoanelor cu imunitate scăzută. Câteva statistici referitoare la efectele vaccinării sunt relevante: înainte de apariția imunizării, în fiecare an erau spitalizate peste 11.000 de persoane cu această boală, cu trei decese la fiecare 1.000 de pacienți. După introducerea vaccinării, în fiecare an s-au înregistrat 100 de decese. Începând cu anul 1996, spitalizările și decesele din cauza varicelei au scăzut cu 70% în cazul copiilor și cu 88% în dreptul adulților.
Oreionul, cvasi-eradicat prin imunizare
În ultimii ani, epidemiile de oreion s-au produs numai în locuri unde contactul cu persoanele infectate era apropiat şi îndelungat - în aceeaşi clasă sau pe acelaşi teren de joacă. Dar oreionul, boală care provoacă tumefacţia obrajilor şi a mandibulei, ca urmare a inflamării glandelor salivare parotide și care generează febră, cefalee, dureri musculare şi oboseală, fiind extrem de contagioasă și cu potențial de a duce la pierderea auzului, nu a fost întotdeauna sub control. Potrivit statisticilor internaționale, în populațiile nevaccinate, virusul care provoacă oreion este prezent la 50% dintre copiii cu vârsta de până la 6 ani, la 90% dintre adolescenții de până în 15 ani și la 95% dintre adulți. În perioada dinainte de introducerea imunizării, oreionul se afla la baza unei treimi din cazurile de encefalită. În prezent, vaccinul a redus cu 99% incidența acestei afecțiuni virale.
Protecție masivă în fața rotavirus
Rotavirus este o boală contagioasă, care provoacă diaree apoasă severă, adeseori cu vărsături, febră şi durere abdominală, în special la nou-născuţi şi copii mici. Infecția generează deshidratare severă, necesitând spitalizare. Dacă un copil deshidratat nu primeşte îngrijirea necesară, ar putea surveni decesul. Înainte de introducerea vaccinării, în anii 1990, doar în SUA se internau peste 200.000 de pacienți pe an, cu zeci de decese în rândul copiilor mici. În timp ce în lumea occidentală imunizarea a scăzut la jumătate incidența bolii, în țările în curs de dezvoltare în care nu se fac campanii de vaccinare, acest virus extrem de periculos încă generează anual decesul a 450.000 de copii cu vârsta de până în 5 ani.
Tusea convulsivă ucide global mai puțin decât îmbolnăvea doar în SUA
Extrem de contagioasă, dat fiind faptul că o persoană se poate îmbolnăvi și după două ore de la ieșirea din încăpere a cuiva infectat, tusea convulsivă era documentată în secolul al XVI-lea și a avut secole la dispoziție să ucidă sute de mii de oameni. Bacteria care cauzează boala a fost descoperită în 1906 și a fost nevoie de aproape patru decenii pentru a fi elaborat un vaccin. Urmările se pot vedea din statistici: înainte de descoperirea vaccinului, peste 200.000 de copii se îmbolnăveau anual numai în SUA, astăzi mai survin circa 10.000 de cazuri, notează medicalnewstoday.com. Deși tusea convulsivă mai este prezentă printre inamicii sănătății publice, decesele care se înregistrează în prezent la nivel global sunt mai puține decât erau îmbolnăvirile din SUA în 1940.
„Întreaga lume s-a eliberat de variolă”
La 8 mai 1980, Organizația Mondială a Sănătății făcea un anunț istoric: „Întreaga lume s-a eliberat de variolă”. Boala fusese eradicată la capătul unui drum lung și greu. În secolul al XVI-lea, medicii chinezi și indieni s-au gândit să inoculeze oamenii împotriva teribilului virus care provoca variola. Considerată una dintre cele mai devastatoare boli ale omenirii, care a ucis un număr incalculabil de persoane (o estimare a OMS arată că au fost peste 300 de milioane de decese doar în secolul XX), variola a generat căderea civilizațiilor aztecă și incașă, decimate de virusul adus de coloniștii europeni. Vaccinarea împotriva bolii era introdusă în Europa, în formă primitivă, la începutul secolului al XVIII-lea. În 1967, când existau circa 15 milioane de cazuri în toată lumea, OMS a declanșat o campanie mondială de vaccinare. În zece ani, se înregistra ultimul caz, în Africa de Sud. Boala pentru care oamenii căutau un leac de secole era eradicată oficial, prin vaccinare.
Poliomielita și tetanosul au devenit istorie
Tetanosul este o boală îngrozitoare, care a făcut obiectul imunizării încă din anii 1940. Vaccinul a făcut posibilă scăderea ritmică a incidenței afecțiunii cu potențial fatal, mortalitatea scăzând de la 30% la sub zece procente, arată datele Centrului pentru Prevenția și Controlul Bolilor din SUA. Incidența bolii s-a diminuat spectaculos, până la 0,01 cazuri la 100.000 de persoane, în anul 2009. La rândul său, poliomielita, boală infecțioasă potenţial letală, provocată de virusul polio, care se transmite de la o persoană la alta şi poate invada creierul şi măduva spinării, provocând paralizia, a fost eliminată din Statele Unite prin vaccinare. Utilizarea continuă a vaccinului polio continuă să menţină SUA libere de această cumplită boală, de care au suferit, printre alții, fostul președinte Franklin D. Roosevelt (foto), artista Frida Cahlo, Walter Scott sau arhiepiscopul american Francis Eugene George.
Milioane de cazuri de pojar prevenite în doar două decenii
Nu se știe când au apărut epidemiile de pojar, dar s-a estimat de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor că afecțiunea a fost fatală pentru un număr enorm de oameni până la descoperirea unui vaccin, în anii 1960. Urmare a campaniilor de imunizare, incidența bolii a scăzut cu aproape 75% între anii 2000 și 2018, fiind prevenite zeci de milioane de îmbolnăviri cu potențial fatal.