Main menu

header

822 12 1de Călin Popa şi Daniel Alexandrescu

Măsurile obligatorii de protecție sanitară au făcut loc în casele oamenilor unor cutii pline cu măști devenite obligatorii în cea mai mare parte a timpului petrecut în afara casei. O invenție de ultimă oră are potențialul de a schimba această acumulare de materiale greu degradabile.

Anihilează 99,9% din bacterii și germeni

822 12 2Pe lângă faptul că aglomerează și mai mult planeta cu plasticul care deja o sufocă, măștile devin rapid focare de agenți patogeni și pot genera afecțiuni de piele, dificultăți de respirație și chiar o aburire densă a ochelarilor, cu neplăceri ușor de intuit. Pentru rezolvarea multora dintre aceste neajunsuri pe care le antrenează măștile anti-COVID-19 actuale, cercetătorii de la Universitatea California-Davis au realizat un tip de material inovator, din care ar putea fi confecționate măștile de protecție în perioada următoare și care au anumite însușiri de excepție. Prima dintre acestea este faptul că, lăsate în lumina so- lară, potențialele măști realizate din acest nou tip de bumbac se autosterilizează, anihilând în doar o oră până la 99,9% dintre bacteriile și germenii care se acumulează în mod normal pe un astfel de obiect.

Se poate spăla de zece ori

822 12 3În mod normal, materialul din care sunt confecționate măștile obișnuite filtrează picăturile rezultate dintr-un strănut sau o tuse, ceea ce le face eficiente în răspândirea infectării cu noul coronavirus, dar nu numai. Pe de altă parte, însă, virusurile rămân „agățate” în aceste măști, care devin contagioase pentru oricine le atinge. Echipa de experți americani a reușit să realizeze un material care în momentul expunerii la Soare eliberează oxigen reactiv care distruge acești microbi. Atașând în țesătură lanțuri încărcate pozitiv de clorură de dietilaminoetil, cercetătorii au tratat apoi materialul din bumbac cu o soluție de fotosinteză care rămâne atașată de material atunci când acesta este expus la lumina solară și emite oxigenul care curăță bumbacul de bacterii și virusuri. În același timp, potrivit experților, acest tip de mască poate fi spălată de cel puțin zece ori, apoi lăsată la Soare chiar și câteva zile înainte de a-și pierde proprietățile antimicrobiene.

Piesele din pânză, obiecte de studii intense

822 12 4Pe fondul pandemiei de COVID-19, măștile din materiale textile au căpătat atenție, inclusiv în domeniul cercetării. Mai multe studii au fost desfășurate pentru a verifica siguranța pe care o oferă acestea. O cercetare din aprilie 2020 a examinat eficiența de filtrare a țesăturilor obișnuite, cum ar fi bumbac, mătase, șifon, flanelă și diverse sintetice, testate individual și în combinație. Rezultatele traduse în eficiență ale filtrării straturilor unice au fost extrem de variabile, dar îmbunătățite, în mod constant, când diferite țesături au fost combinate în mai multe straturi. De exemplu, hibrizii (cum ar fi mătase-bumbac, bumbac-șifon, bumbac-flanelă) au avut eficiențe de filtrare de peste 80%-90%. Bumbacul a avut rezultatele cele mai bune când a fost în mai multe straturi. Deși nu există studii asupra măștilor de pânză purtate în mediul comunitar, un raport din mai 2020, citat de Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA, vorbește despre rezultatele bune ale purtării măștilor de pânză.

Polemica din jurul variantelor reutilizabile

Măștile din textile au fost folosite pentru prima dată în 1897 de chirurgi, pentru a preveni contaminarea din blocul operator și la începutul secolului al XX-lea, pentru a împiedica răspândirea bolilor infecțioase în comunități, inclusiv în timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918-1919. În anii 1920 și 1930, eficiența acestora privind oprirea bacteriilor și reducerea infecțiilor transmise în sistemul respirator a fost demonstrată în studii experimentale și observaționale, care au arătat că eficiența măștii era direct legată de cât de etanșă era aceasta și de numărul de straturi. De asemenea, s-a demonstrat că umiditatea crescută a măștii a redus progresiv eficacitatea protecției. Cercetările privind măștile au scăzut după apariția antibioticelor, în anii 1940, iar variantele din pânză au fost utilizate rar în țările cu venituri ridicate odată cu dezvoltarea măștilor chirurgicale - rezistente la umiditate - în anii ’60. Totuși, măștile au continuat să fie utilizate la scară largă atât în domeniul de sănătate, cât și comunitar, în țările cu venituri mici și medii, în special în Asia.

Combinația ideală, în viziunea OMS

822 12 5Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care, la sfârșitul lunii ianuarie 2020, nu recomanda sub nicio formă purtarea măștilor din materiale textile, a venit cu rectificări începând din luna aprilie. Astfel, pentru măștile non-medicale, OMS recomandă cel puțin trei straturi de material. Combinația ideală ar trebui să includă un strat interior (care vine în contact cu fața) dintr-un material hidrofil (de exemplu, bumbac); pentru stratul exterior, un material hidrofob (de exemplu, polipropilenă, poliester sau amestecurile lor), care poate limita contaminarea externă; un strat hidrofob la mijloc, din material sintetic, cum ar fi polipropilenă, sau din bumbac. De asemenea, OMS recomandă spălarea măștilor reutilizabile cu săpun sau detergent de rufe, la 60 de grade Celsius, sau, în lipsa acestora, fierberea măștii pentru un minut sau scufundarea ei într-o soluție cu 0,1% clor - pentru un minut - și clătirea sa cu apă la temperatura camerei. Experții subliniază că purtarea măștii atunci când aceasta devine umedă poate duce la autocontaminare. De asemenea, OMS a mai transmis că măștile non-medicale pot fi purtate de populație în locuri publice (școli, biserici, mijloace de transport în comun și, în general, în spații închise). Există, însă, câteva categorii de populație care trebuie să poarte măști medicale: persoanele peste 60 de ani, cei cu comorbidități (boli cardiovasculare, diabet zaharat, boli cronice de plămâni, cancer, boli cerebrovasculare, imunosupresie), precum și persoanele care prezintă simptome care ar putea avea legătură cu COVID-19.

Noul material creat de experții de la Universitatea California-Davis va putea fi utilizat și pentru realizarea altor piese antivirale refolosibile prin autosterilizare

Plasticul agravează alergiile şi eczemele

Potrivit unei cercetări recente derulate de experții de la Colegiul American al Alergiei, Astmului și Imunologiei, anumite materiale din măștile care se comercializează pe scară largă rețin alergeni care agravează starea unor pacienți cu afecțiuni de piele sau cu diverse alergii. „Până în aprilie 2020, eczemele, dermatitele de contact sau alergiile nazale cronice au fost relativ sub control, dar odată cu extinderea purtării măștilor de protecție standard, aceste simptome au început să apară în locuri unde nu exista o astfel de incidență. Unele erupții sunt mai grave în zona prinderii cu elastic a măștilor”, detaliază expertul Yashu Dhamija. În aceste condiții, specialiștii recomandă apelul la un specialist înainte ca o persoană să determine ce tip de mască de protecție urmează să poarte.