de Călin Popa şi Florica Pintea
O nouă problemă de sănătate publică, sindrom care se răspândește rapid la nivel global, este coronasomnia, mai precis imposibilitatea oamenilor de a adormi din cauza grijilor legate de pandemie, ceea ce are drept consecințe daune majore pentru organism.
Afecțiune cu accent de anxietate
Nici înainte de pandemie oamenii nu reușeau să se odihnească suficient, insomnia fiind un fenomen la ordinea zilei. Dar odată cu criza sanitară mondială, această incapacitate a oamenilor de a adormi din cauza grijilor generate de sănătatea publică, de restricții, de locul de muncă și în general de ziua de mâine a devenit un sindrom distinct și a fost denumit coronasomnie. „Cei care suferă de acest tip de afecțiune cu accent de anxietate nu sunt singuri - dificultatea se manifestă pe scară largă, în toată lumea”, punctează expertul Raj Dasgupta, de la Școala de Medicină a Universității California.
Epidemie globală, care afectează 45% din populația lumii
Potrivit statisticilor Societății Mondiale a Somnului, problemele legate de insuficiența sau slaba calitate a odihnei „reprezintă o epidemie globală și afectează calitatea somnului la 45% din populația lumii”. Ca urmare, profesioniștii în domeniu fac un apel public la implementarea unor măsuri care să țină fenomenul sub control. „Motivele pentru care se instalează coronasomnia sunt diverse și multiple - de la grijile financiare la izolarea socială și preocuparea vizavi de capacitatea societății de a asigura sănătatea publică”, explică Bhanu Prakash Kolla, specialist în cadrul Mayo Clinic, din Rochester, Minnesota.
Capcanele preocupărilor care par să ajute
Potrivit experților, pentru a combate sindromul odată ce s-a instalat, multe persoane fac greșeli de abordare, apelând la modalități care doar par să fie de ajutor, dar în realitate reprezintă adevărate capcane și nu fac altceva decât să adâncească problema. Unul dintre acestea este recursul la dispozitivele inteligente. Mulți dintre cei care nu izbutesc să adoarmă din cauza grijilor specifice pandemiei consideră că dacă aruncă un ochi spre tabletă sau telefon, asta îi poate ajuta să se relaxeze. Dar efectul este invers. „Lumina puternică a acestor ecrane va afecta calitatea somnului și tiparele de odihnă și vă vor accentua starea de trezie la ore la care ar trebui în mod normal să vi se facă somn”, argumentează Dasgupta.
Întuneric deplin, fără ecrane inteligente
Lumina albastră a ecranelor suprimă eliberarea de melatonină, care are un proces propriu, respectând ritmul circadian al organismului și care, de regulă, înregistrează niveluri sporite odată cu lăsarea serii, cu un vârf între orele 2:00 și 4:00. „Pentru a evita dezechilibrele în producerea hormonului somnului, regula principală este să eliminați din apropierea patului computerele, telefoanele mobile, tabletele și orice alte dispozitive inteligente cu cel puțin o oră înainte de culcare”, recomandă expertul Vsevolod Polotsky, de la Școala de Medicină a Universității „Johns Hopkins”. Potrivit experților, cel mai indicat este ca o persoană care vrea să adoarmă să mențină întunericul din încăpere cât mai mult timp, să elimine orice sursă de lumină și chiar să-și încarce dispozitivele în altă cameră.
Respectarea ritmului circadian reglează toți hormonii
O altă greșeală care poate fi ușor rectificată pentru a se evita instalarea sindromului de coronasomnie este respectarea ritmului circadian al organismului. Mai precis, este de preferat să evitați să mergeți la culcare foarte târziu și apoi să vă treziți la ore înaintate, întrucât nu doar că vă puteți da peste cap programul de a doua zi, ci și organismul, care nu este programat biologic pentru un astfel de stil de viață. „Acest tip de schimbare de ritm circadian este periculos, întrucât ceasul biologic controlează toți hormonii din organism, de la temperatura corpului la hrănire și digestie. A genera dezechilibre la acest nivel este echivalent cu a accentua riscul de instalare a unor boli grave, cum sunt cele cardiovasculare, ulcerul, încetiniri ale abilităților cognitive sau chiar cancer”, accentuează Dasgupta. Un studiu citat de CNN a pus în evidență că o schimbare de doar 90 de minute în ritmul de odihnă are capacitatea de a dubla riscul de infarct.
Trezitul târziu pune presiune pe sistemul imunitar
Potrivit experților, sistemul imunitar este presat de obiceiul unor oameni de a opri alarma ceasului deșteptător, în week-end sau atunci când au stat foarte târziu în noapte, pentru a mai dormi câteva ore. Aceasta este o greșeală, întrucât patru faze ale somnului își dau concursul la refacerea organismului. Potrivit expertului Rebecca Robbins, de la Spitalul Brigham & Women’s, din Boston, SUA, în lipsa acestor faze, nu se repară daunele agresiunilor de peste zi, nu sunt împrospătați neuronii, nu este restaurată musculatura și este atacat sistemul imunitar. Așadar, suplimentele pentru întărirea imunității se pot dovedi inutile în pandemie dacă nu dați organismului răgazul de a se reface prin somn.
Siestă de 45 de minute, „moțăială” de un sfert de oră
Există culturi care pun mare preț pe siestă, europeni ca grecii, spaniolii sau francezii fiind celebri pentru obiceiul de a „moțăi” după masa de prânz. Dat fiind faptul că aceste națiuni sunt și printre cele mai longevive, experții recomandă, totuși, pentru a se evita alterarea orelor de somn din timpul nopții, cruciale pentru refacerea organismului, ca siesta să nu depășească 45 de minute. Motivul principal pe care îl invocă Societatea Mondială a Somnului este că acest interval nu permite intrarea într-un somn profund, care să vă dea ritmul zilnic peste cap și să creeze o stare de confuzie sau de amețeală. În schimb, o „moțăială” de un sfert de oră poate aduce beneficii nete. „O mică ațipeală, de 15-20 de minute, va reduce oboseala, va spori atenția și va îmbunătăți starea de spirit”, afirmă Dasgupta.
Întinderi şi yoga pentru relaxare
Experții atrag atenția că în cazul în care nu ați reușit să adormiți după 20 de minute de stat în pat pe întuneric, cea mai recomandată formulă este să mergeți în altă cameră și să faceți exerciții fizice ușoare, într-o lumină difuză. Potrivit rezultatelor unui mare număr de studii, în pandemie, multe persoane au renunțat să mai facă mișcare, dar aceasta este o altă greșeală care poate deschide ușa coronasomniei. Potrivit cercetărilor derulate în cadrul Fundației Naționale a Somnului, din SUA, persoanele care fac exerciții fizice de tipul întinderilor sau mișcărilor de yoga înainte de culcare au șanse duble nu doar de a adormi profund, ci și de a se odihni corespunzător față de sedentari. Pe de altă parte, nu sunt indicate exercițiile fizice intense, întrucât endorfinele pe care le produce organismul în timpul sesiunilor de tip fitness induc organismului ideea că este timpul să fie treaz.