de Ștefania Băcanu şi Daniel Alexandrescu
De mai bine de un an, întreaga lume se luptă să supraviețuiască în fața virusului ucigător, SARS-CoV-2, care a făcut sute de mii de victime pe tot mapamondul, iar criza este departe de a se fi terminat. Se fac cercetări, studii, se încearcă tot felul de tratamente, variante de vaccin, care ar putea câștiga lupta cu noul coronavirus. Un ultim studiu lansează o nouă idee și anume faptul că bacteriile intestinale, în cazul unui pacient testat pozitiv cu COVID-19, pot influența durata și severitatea infecției, dar și răspunsul imun la virus.
Efectul rezistă până la 30 de zile
O echipă de cercetători de la Universitatea Chineză din Hong Kong a testat dacă varietatea și cantitatea microbiomului au jucat un rol în infecțiile cu SARS-CoV-2. Astfel că, au făcut o serie de analize, specialiștii au verificat istoricul și dosarele medicale a 100 de pacienți testați pozitiv, dar au prelevat probe și de la alte 78 de persoane care nu aveau boala. În urma acestor verificări, cercetătorii au descoperit faptul că bolnavii de COVID-19 aveau mai puține bacterii intestinale despre care se știe că modifică răspunsul imun al unei persoane și că acest consum al microbilor pare să persiste până la 30 de zile, chiar și după dispariția completă a virusului. Potrivit studiului publicat în revista Gut, compoziția microbiomului intestinal s-a modificat, în cazul bolnavilor, comparativ cu cei care nu au fost infectați. Cercetătorii consideră că microbiomul intestinal ar putea fi responsabil de „severitatea virusului COVID-19, posibil prin modularea răspunsurilor imune ale gazdei”. Pe de altă parte, analiza probelor de sânge, din cadrul aceluiași studiu, a arătat că dezechilibrul intestinal găsit la pacienții testați pozitiv cu SARS-CoV-2 a fost asociat și cu creșterea nivelului sangvin al unei părți din moleculele care mediază inflamația.
Microbiomul influențează sistemul imunitar
Cercetătorii au declarat că acest lucru sugerează că microbiomul intestinal ar putea influența răspunsul sistemului imunitar la infecția cu noulcoronavirus și ar putea afecta gravitatea și rezultatul bolii. Chiar dacă este un studiu care a născut multe alte semne de întrebare, dar a adus și unele explicații, rămân, în continuare, anumite aspecte, extrem de importante, dar greu de lămurit. Astfel că, sunt necesare studii suplimentare, pentru a vedea cu exactitate dacă aceste modificări ale microbiomului intestinal afectează în mod direct gravitatea noului coronavirus la pacienții deja infectați, sau reprezintă doar o consecință a efectelor infecției, infecție care poate ataca întregul organism. Pe de altă parte, cercetătorii au mai subliniat un aspect, și anume acela că nu se știe dacă aceste diferențe ale microbiomului intestinal au fost prezente în organismul pacientului înainte de infectarea cu SARS-CoV-2. Încă de la primele cazuri de COVID-19 înregistrate, s-au depus eforturi pentru dezvoltarea unui vaccin care să combată răspândirea virusului, pentru identificarea unui tratament general valabil care să stopeze creșterea deceselor, dar și pentru a înțelege exact cum funcționează acest virus care a întors întreaga lume pe dos. Se lucrează pe mai multe fronturi, se fac cercetări, analize și teste. Într-un final, după un an de chin și decese pe bandă rulantă, s-a scos un vaccin, dar oamenii sunt sceptici. Cei mai mulți merg, în continuare, pe dezvoltarea imunității, și limitarea contactului cu cei din jur, cât mai mult posibil.
Caracteristicile distincte au persistat şi după eliminarea virusului
„Cunoașterea noastră asupra microbilor intestinali a explodat în ultimii ani. Variațiile au fost asociate cu boli atât de diferite precum astmul, scleroza multiplă și cancerul. Așadar, probabil că, nu este atât de surprinzător faptul că severitatea COVID-19 se corelează și cu compoziția microbiomului unei persoane, însă detaliile de aici sunt importante. O constatare surprinzătoare a fost reprezentată de caracteristicile distincte ale microbilor intestinali ai unei persoane care au persistat și după eliminarea virusului. Este posibil ca aceste modificări să poată contribui la așa-numitului COVID lung. Acum, această idee este încă speculativă, dar necesită investigații suplimentare. În general, noua cercetare nu duce încă la un mesaj clar referitor la sănătatea publică în ceea ce privește tratamentele sau terapiile, dar pregătește scena pentru un domeniu extrem de important al noii științe”, a spus Daniel Davis, profesor de imunologie la Universitatea din Manchester, despre acest studiu.